Se întîmplă lucruri stranii în anumite zone ale țării, sub aparența normalului. Numai că România e orice, numai un tărîm al normalului nu. Iar protestele ”civice” din zona graniței răsăritene ar merita ceva mai multă atenție, mai ales că venirea primăverii ar putea aduce un apetit crescut pentru ieșiri în stradă, după modelul bulgăresc, care au determinat demisia guvernului și alegeri anticipate.

Să o luăm metodic: anul trecut, aproape în aceeași perioadă, la Bârlad, oraș devenit celebru doar pentru legendara fabrică socialistă de rulmenți, se derulează un miting cu 7-8000 de manifestanți, care protestează de zor contra gazelor de șist pe care americanii vor să le exploateze în zonă. Dacă ne gîndim că Bîrladul are – oficial, pentru că în realitate mii de moldoveni au tăiat-o la munci în Spania și Italia – cam 65.000 de locuitori, mitingul de anul trecut ar echivala cu unul de peste 300.000 de oameni în București, adică o cifră uriașă. Imposibilă, mai bine zis, dacă ne gîndim că nici marile agitații electorale nu au scos în stradă în capitală mai mult de 8-10.000 de inși, în ultimul deceniu și mai bine.

La vremea respectivă, presa locală, centrală ori reprezentanții partidului de guvernămînt, PDL, dezvăluiau că mitingul ar fi fost organizat de liderii locali ai PSD, partid puternic înfipt în zonă, prinprimarul municipiului, Constantin Constantinescu, viceprimarul Traian Petcu, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean, adică Vasile Mihalachi și Dumitru Buzatu, plus parlamentari, precum deputatul PSD Adrian Solomon. Ziarul local ”Vremea nouă” scria că PSD convocase peste 7.000 de membri din zona Bîrlad pentru a veni la miting, finalemente prezentîndu-se ”doar” 5000. Era și firească implicarea PSD, mai ales că 10 parlamentari ai săi depuseseră proiectul unei legi, în parlament, împotriva exploatării gazelor de șist.
Și mai era firească pentru că afacerea gazelor de șist era susținută de președintele Băsescu și de guvernul PDL. Exista, deci, nu doar o motivație de medu, ci și una politică.

Ce s-a întîmplat ulterior?

Nu mult după protestele de la Bîrlad, fără legătură, desigur, guvernul PDL era dat de-a berbeleacul și înlocuit cu cel al USL.
Pe parcursul anului, Victor Ponta, fost și actual premier, și al său partid, și-au schimbat radical percepția vizavi de exploatarea gazelor de șist. Sigur că premierul are și acum, după cum a declarat la emisiunea lui Ion Cristoiu de vineri, rezerve față de posibilele consecințe nefaste asupra mediului, dar, subliniază tot el, pînă acum nu s-a dovedit clar că aceste consecințe există. Per ansamblu, Ponta se arată favorabil ideii de exploatare, mai ales grație avantajelor economice.

Foarte interesant, însă, cu doar două zile înainte, la Bîrlad avusese loc un nou mare miting anti-gaze, cu același număr de participanți ca anul trecut.
De data aceasta, însă, există un mic amănunt: PSD nu a mai fost implicat în organizare, după cum declară explicit, pentru Inpolitics, deputatul PSD de Vaslui, Adrian Solomon.

În acest caz, se ridică o întrebare firească: dacă și cu, și fără PSD iese în stradă la Bîrlad același număr de oameni, cine este, cu adevărat, misteriosul organizator al protestelor?

Cumva pompos intitulatul ONG Grupul de Inițiativă al Societății Civile (GISC) Bârlad?

Despre acesta, se știe oficial că s-a implicat în organizarea ambelor mitinguri, numai că anul trecut i-a luat fața, în media, PSD. Acum, pare mai probabil că liderii PSD vasluieni mai degrabă s-au ”lipit” din mers mulțimii de oameni ridicați de altcineva, decît să îi fi scos în stradă prin propriile eforturi.
Despre GISC se știe dintr-o prezentare oficială făcută pe net de unul dintre lideri, Ioan Igescu, faptul că s-a născut anul trecut, în perioada ianuarie-februarie, după ce la sud de România începuse agitația unor ONG-uri bulgărești pe aceeași temă a exploatării gazelor de șist. Versiunea pentru public e că ONG-ul a fost răspunsul unui grup de români sincer îngrijorați de consecințele asupra mediului, care au decis să se unească civic într-o singură voce.

Lăudabilă atitudine, într-o țară în care românii nu se deranjează să protesteze organizat nici măcar cînd criza și guvernul le toacă ultima lescaie din buzunare. Pe cît de lăudabilă, pe atît de suspectă, deci.

Iată ce activitate are GISC în perioada imediat următoare apariției sale:
– în 22 martie organizează loc primul miting de la Bârlad
– vreme de peste o lună face deplasări prin satele şi comunele din judeţ unde desfăşoară activităţi de informare prin biserici şi cămine culturale.
– în 26 aprilie organizează cel de-al doilea miting, de această dată cu ajutorul locuitorilor din comunele judeţului Vaslui dar şi cu cetăţeni reprezentând alte zone din ţară.
– strânge semnături contra gazelor de şist;
– depune petiţii şi scrisori la instituţii ale statului, semnate de mii de oameni;
– participă la simpozioane şi diverse ateliere de lucru pe tema gazelor de şist (la Bârlad, la Roşia Montană, la Bucureşti);
– participă la emisiuni de televiziune şi radio locale;
– organizează conferinţe de presă;
– produce interviuri şi articole în presa locală şi naţională;

Pentru asemenea activități, un ONG apărut peste noapte ar fi avut nevoie de sponsorizarea unui miliardar cel puțin de talia lui Patriciu, presupunînd că ar exista un mega-afacerist ars de cauza mediului în România.

Din ce știm noi, în spatele GISC nu se află niciun magnat care să le susțină cheltuielile uriașe.

E drept, presa locală, precum ”Obiectiv de Vaslui” a scris deja că un alt ONG local implicat în proteste, Asociația VIRA, ar fi sponsorizat ocult de o mare companie petrolieră care extrage gaze din România și care ar putea fi deranjată de concurența gazelor de șist. Deocamdată, lipsesc probele, așa că o vom lua doar ca pe o supoziție.

La fel cum tot o supoziție e și faptul că protestele de la Bîrlad sunt sponsorizate de Moscova, care face eforturi nebunești să elimine obstacolele din fața colosului Gazprom.

Aceeași Moscovă care s-a aflat, conform presei internaționale, și în spatele ONG-urilor care au organizat anul trecut protestele anti-șist din Bulgaria, mai înainte ca parlamentul, speriat, să voteze imediat o lege anti-exploatare. Și, poate, s-a aflat și în spatele recentelor proteste de stradă care au dus la demisia guvernului.

Deocamdată, oficiosul Vocea Rusiei dezminte implicarea Kremlinului cu un raționament demn de Gîgă: ”Cei care tot caută „mâna Moscovei” în aceste proteste, nu reuşesc să aducă nici un fel de dovezi în sprijinul acuzaţiilor aduse. Luând în consideraţie numărul de agenţi înfiltraţi în rândul protestatarilor (cu şi fără echipament de înregistrare) şi numărul astronomic de ofiţeri (ne)acoperiţi care se ocupă de acest subiect, dacă legături pe filiera Moscova-Bârlad nu s-au găsit, înseamnă că ele nu există”.

Comentariile sunt, credem noi, de prisos. (Bogdan Tiberiu Iacob)