CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Scandalul ia amploare în Albania: premierul Edi Rama, tot mai ”legat” de cartelurile mexicane

0 comentarii / 1545 vizualizări / 18 iunie 2024

Liderul opoziției albaneze, fostul președinte Sali Berisha, a continuat azi seria atacurilor și a dezvăluirilor la adresa premierului socialist Edi Rama, el aruncînd pe piață o informație cel puțin incendiară, aceea că afaceristul Luftar Hysaj, suspectat a avea conexiuni solide cu Sinaloa, celebrul cartel mexican al drogurilor, se simte ca la el acasă în biroul prim-ministrului albanez.

Sali Berisha a scris pe Facebook acum cîteva ore:
„În biroul lui Edi Rama se așează cu picioarele încrucișate reprezentantul celui mai periculos cartel din lume, mexicanul Luftar Hysaj, care primește chiar și licență pentru un cazino.

Pëllumb Gjoka (controversat afacerist albanez, acuzat de corupție, ca și de cumpărare de voturi în beneficiul partidului lui Rama n.n.) obține statutul de investitor strategic. Albania este acum numită pe plan internațional un narco-stat. Nu sunt aceste acuzații o încercare a corupției transnaționale de a apăra și sprijini narco-statul albanez și coruptocrații albanezi, de a-l pedepsi pe Sali Berisha, care mai mult decât orice altceva în viața sa, după răsturnarea dictaturii, a luptat împotriva crimei organizate și a corupției? Dragi prieteni! Lupta noastră continuă, încă o dată, nu pentru anularea excluderii, ci împotriva calomniilor, a minciunilor, pentru apărarea voastră, împotriva corupției și a legăturilor cu crima, oricare ar fi, a lui Edi Rama, a guvernanților, politicienilor corupți de el, a ambasadorilor, diplomaților, oficialilor străini, corupți tot de Edi Rama.”

Luftar Hysa, trebuie spus, e un personaj controversat de mai mulți ani, sub acuzația de conexiuni cu baronii mexicani ai drogurilor, țară în care el însuși are afaceri. Presa mexicană îi invoca numele în 2022, alături de cel al fraților săi, ca fiind parteneri ai cartelului Sinaloa. Dar, de dată mai recentă, lațul pare să se strîngă tot mai puternic în jurul gîtului său.

Hysa, care deține cazinouri pe continentul nord-american, dar și în Albania, a negat permanent acuzația de conexiuni cu Sinaloa, numai că în toamna trecută, bubuia un scandal și în Canada, țară unde, de asemenea, are afaceri.

Ziarul canadian La Presse a dezvăluit, astfel, în octombrie că Luftar Hysa, care locuiește în Quebec din 2003, este ținta unor anchete ale poliției din trei țări, deoarece este suspectat că, prin intermediul cazinourilor și al companiei sale de construcții, a spălat bani pentru cartelul Sinaloa, una dintre cele mai puternice organizații criminale din lume. Documentele Poliției Regale Canadiene depuse la tribunalul din Montreal arată implicarea lui Luftar Hysa într-un cazinou din rezervația Kahnawake Mohawk, nu departe de Montreal.

„Totul indică faptul că Luftar Ali Hysa s-a infiltrat în rezervația indiană Kahnawake pentru a facilita activitățile de spălare de bani în numele cartelului mexican Sinaloa, precum și pentru propriul său cont”, afirmă un anchetator al poliției pentru La Presse. Polițistul a mai menționat că Albania a cerut oficial ajutorul Canadei pentru a-l ancheta pe Hysa și că autoritățile mexicane sunt de asemenea pe urmele acestuia, potrivit presei mexicane.
Documentul, care a fost prezentat unui judecător de pace, a fost folosit pentru a forța două bănci să furnizeze poliției informații despre conturile bancare asociate cu dl Hysa.

Hysa și avocații săi nu au răspuns la întrebările adresate de La Presse. Anul trecut, atunci când presa albaneză și mexicană au relatat despre suspiciunile care planează asupra sa, el a negat orice legătură cu cartelurile de droguri.Totuși, după ce a fost criticat în cele două țări, omul de afaceri a făcut demersuri pentru a-și consolida poziția în Canada, prin obținerea cetățeniei.
Soția și copiii săi erau deja cetățeni canadieni, dar cererea lui de cetățenie a fost respinsă în 2011 pe motiv că nu a petrecut suficient timp pe teritoriul canadian. Hysa a încercat să pledeze în favoarea sa pe motiv că trebuia să călătorească adesea în interes de serviciu și că era foarte atașat de Canada, unde deține mai multe afaceri.
„Afacerile mele mă obligau să petrec mult timp în Mexic”, a declarat el într-un document depus la Curtea Federală.

Cu toate acestea, un ofițer de cetățenie care se ocupa de dosarul său a observat că omul de afaceri nu a fost complet transparent în cererea sa.
„El nu și-a declarat toate călătoriile. El spune că sunt prea multe”, a notat ofițerul într-un raport depus la tribunal. Judecătorul pentru cetățenie Marcel Tremblay (fratele fostului primar al Montrealului Gérald Tremblay) nu a fost mișcat de acest argument și a respins cererea. Curtea Federală a menținut refuzul, întrucât domnul Hysa a fost absent din țară timp de 1.287 de zile.
Cu toate acestea, luna trecută, dl Hysa a depus o nouă cerere la Curtea Federală, în care a dezvăluit că a depus o nouă cerere de cetățenie, care era în așteptare din ianuarie 2018 și pentru care nu a primit niciodată un răspuns din partea guvernului federal. El cere unui judecător să oblige oficialii de la Imigrări să ia o decizie în cazul său, având în vedere că întârzierile în a-i răspunde sunt „nerezonabile” și „depășesc cu mult standardele departamentului”. Instanța nu s-a pronunțat încă în acest caz, mai consemna ziarul canadian.

Luna trecută, Reuters difuza la rîndul său un amplu material intitulat ”Traficanții din Balcani au reușit să creeze mecanismul pentru a introduce în Europa cocaina din America de Sud, spun autoritățile. Pe uscat și pe mare, poliția se străduiește să țină pasul”.

Grupurile de traficanți din Balcani nu au preluat organizarea ierarhică de sus în jos a cartelurilor din Mexic și Columbia, lucrând în schimb în celule mici care sunt extrem de mobile, secrete și capabile să mute încărcături uimitor de mari de cocaină, spun oficialii de la antidrog. Rețelele lor s-au dovedit greu de pătruns și încă mai greu de destructurat. „Nu există o structură ierarhică strictă a cartelului balcanic”, a declarat pentru Reuters un fost oficial al Agenției SUA pentru Controlul Drogurilor (DEA), care a investigat aceste bande. „Nu există ”Godfather”(naș)”

Amprentele balcanice pot fi găsite acum pe cea mai mare parte a cocainei care intră în Europa în fiecare an, au declarat oficialii americani și europeni din domeniul narcoticelor. În timp ce definițiile geografice diferă, țările considerate pe scară largă a fi state balcanice includ Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Slovenia și România. Autoritățile spun că istoria lungă a regiunii de navigație, contrabandă și migrație a fost esențială pentru creșterea traficanților din Balcani, mai consemnează Reuters. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

STRTIME=1662721998