După ce a eșuat cu sloganul ”Președintele care unește oamenii”, Victor Ponta a plecat să se consoleze/relaxeze în niște emirate, din păcate deja unite. Asta nu înseamnă că nu am putea asista, totuși, la niște unificări foarte interesante, ba chiar explozive, în perioada care urmează, avînd ca punct de plecare dorințe mai vechi, dar, în special, alegerea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis.

Prezent, zilele trecute, la tîrgul de carte Gaudeamus, directorul SRI, George Maior, a declarat că ar fi o ideea bună fuziunea SRI cu SIE, declarație preluată imediat de presă și prezentată ca o premieră interesantă.

Eroare, însă.

Nu doar că nu e o premieră, dar Maior a pus pe tapet acest plan la doar cîteva luni după numirea în funcție. În 2007, spre exemplu, într-un interviu acordat ”Revistei 22”, el afirma:

”In Romania sunt doua servicii fundamentale: cel intern si cel extern, desi aceasta intrepatrundere intern-extern e tot mai accentuata in mediul de globalizare in care traim. Am vorbit odata de posibilitatea unificarii, ea ar viza si aceste aspecte de resurse umane, resurse financiare, resurse operationale pe zone cum ar fi spionajul, contraspionajul, contraterorismul, care altfel s-ar putea dubla. In zona, da. Cel putin in unele state din Europa Centrala s-a realizat acest lucru. La noi s-a spus ca exista o alta traditie. Daca o luam pe cea interbelica, e de un singur serviciu, daca chiar vorbim de o traditie romaneasca. Evident, e spectrul acesta al Securitatii, care era un serviciu unificator, dar trebuie sa intram si in etapa in care ne-am desprins de acea mostenire. In orice caz, e o chestiune care ar putea fi dezbatuta profesional foarte serios si in concordanta cu criterii de eficienta”.

Maior recunoștea, totuși, inclusiv în alte intervenții, că, deocamdată nu era momentul pentru o manevră de asemenea amploare. Ani buni, el nu a mai vorbit prea mult despre respectiva fuziune. Acum, însă, o readuce, brusc, în discuție, într-un moment foarte special, imediat după alegerea unui nou președinte.

Un moment foarte special și pentru că serviciul rival, SIE, sîngerează abundent.
În ultima perioadă, s-a confruntat cu lovituri zdravene: directorul său s-a implicat în politică la vîrf, adunînd semnături pentru candidatura la președinție cînd încă era în funcție, apoi a candidat, cu un rezultat patetic. Președintele țării a acuzat serviciul că a filat-o pe Elena Udrea la Paris, sugerînd un soi de poliție politică. În plus, a afirmat că actualul premier a fost ofițer acoperit al SIE cînd era în magistratură, și a mai acuzat serviciul că a recurs la manevre politice neortodoxe, care au inclus Hotărîri de Guvern, secretizări de liste de acoperiți șamd. Totul, în folosul lui Ponta.

Oricum, SIE a avut o istorie destul de zbucimată în ultimii ani. Spre deosebire de SRI, care are o conducere stabilă de peste 7 ani, SIE a avut ghinioane pe bandă în materie de leadership: un director de rîsul curcilor, plecat cu un șut în fund, l-am numit pe Claudiu Săftoiu, un altul, Răzvan Ungureanu, parașutat de acolo direct la guvern – o manevră destul de neortodoxă, totuși – de unde a plecat tot cu un șut în fund, după vreo trei luni, apoi ultimul, de care vorbeam mai sus, care a plecat tot în politică și tot fără succes.
Una peste alta, de ceva vreme SIE, mare rival al SRI, are probleme severe de imagine și este, totodată, decapitat, funcționînd fără director după plecarea lui Meleșcanu.

Poate nu e întîmplător, deci, că Maior readuce exact acum ideea fuziunii în discuție. Spre deosebire de SIE, serviciul său e pe val mai mult ca niciodată: arestările și condamnările din ultima vreme sunt considerate în egală măsură meritul SRI și al DNA, plus că Maior a știut să se țină bine la distanță de politică, în ciuda multor cîntece de sirenă. Plus inspirația de a anunța, modest și elegant, că își pune mandatul în palma viitorului președinte.

Dacă SRI vrea să pună șaua, în fine, pe SIE (considerat de Emil Constantinescu drept marele cîștigător de după revoluție) și să forțeze fuziunea de mult clocită, nu există un moment mai bun.

Cu atît mai mult cu cît gurile rele șușotesc, pe la colțuri, că isteria din diaspora care a influențat atît de mult votul pro-Iohannis a fost subtil întreținută și stimulată de către agenții lui Maior.

Nu e singura manevră de acest fel, însă, care s-ar putea produce.

Un alt proiect de care se vorbește de multă vreme este fuziunea între DNA și DIICOT. Prima creditată cu această idee a fost Monica Macovei, autoarea unui proiect de lege rămas de sertar, în acest sens, cu mulți ani în urmă. Ulterior, idei similare au circulat și pe la pesediști, în sensul punerii DNA cu botul pe labe prin topirea într-o instituție ceva mai docilă, DIICOT.

În februarie 2014, șefa DIICOT, Alina Bica, e prinsă în niște fotografii cu autor necunoscut alături de unul dintre cei mai controversați politicieni ai momentului, Elena Udrea, distrîndu-se la nivel foarte înalt, la Paris.

Poate nu întîmplător, operațiunea de filaj era pusă în practică la doar cîteva săptămîni după ce Laura Kovesi, șefa DNA, ieșise la rampă cu acuzații tăioase la adresa unor structuri care ar pregăti fuziunea DNA-DIICOT:
”Cred că astfel de zvonuri şi încurajarea unor asemenea proiecte nu poate constitui decât o încercare de intimidare a procurorilor din DNA. În ceea ce priveşte unificarea celor două structuri, este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere”, spunea Kovesi, pentru ”Gîndul”.

Desigur, la acea vreme o fuziune DNA-DIICOT nu s-ar fi putut face decît în defavoarea structurii anti-corupție, mult mai redusă, ca pondere, decît parchetul condus de Bica. Reacția lui Kovesi era firească, în fața perspectivei de a fi absorbită de rivala sa, după ce condusese ani de zile Parchetul General.

Acum, lucrurile s-au schimbat dramatic. Ca și SIE, DIICOT sîngerează abundent.
Penru prima dată în istorie, șeful unui parchet, deja mototolit zdravăn de scandalul ”Cu Udrea la Paris”, e săltat de pe stradă, ca ultimul borfaș (demonstrativ și ostentativ), dus la audieri și apoi arestat. În schimb, DNA e pe culmi, valul de arestări din campania electorală ridicînd cota lui Kovesi & comp, la înălțimi amețitoare.

Foarte spectaculos, în chiar ziua arestării, Kovesi ținuse, parcă, să-și marcheze public teritoriul, printr-un interviu dat ziare.com, în care o ataca pe Bica, tăios, dar și premonitoriu, cu ajutorul unor întrebări cam ”servite”:

”Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

– Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

– Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat”.

Aluzia la episodul Bica-Udrea era de-a dreptul străvezie.

În același interviu, Kovesi lăuda la greu serviciul condus de Maior, – atenție! – printr-o antiteză deloc neintenționată, probabil, cu alte servicii secrete:

”SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.
Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania. Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI. Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel”.

SIE și DIICOT. Două instituții de forță, căzute la podea, momentan, sub presiunea unor lovituri din afara lor.

SRI și DNA. Alte două instituții de forță, aflate pe cai mari.

Cu doi lideri, George Maior și Laura Kovesi, provenind din Ardealul actualului președinte (șefa DNA e chiar din Sibiu și, potrivit senatorului Valer Marian, ar avea un trecut foarte interesant în comun cu acesta).

Doi lideri care ar putea determina curînd nașterea unor super-structuri cum nu au mai existat după revoluție și ai căror șefi aproape ar egala forța și influența șefului guvernului.

Cine pe cine va înghiți în perioada următoare? Și căror forțe externe ar conveni aceste posibile manevre? (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: luju.ro