Scutaru & Motreanu – cariere distruse pe altarul intereselor statului-paralel
7 comentarii / 4350 vizualizări / 25 iunie 2018
Spre stupefacția întregii țări, vineri, 6 martie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de eliberare din funcție a celui mai ”greu” consilier prezidențial, cel pentru securitate națională, George Scutaru, și un decret de numire în locul acestuia a generalului Ioan Oprișor. Scutaru fusese numit în funcție cu numai 2 luni și jumătate în urmă. Și mai stupefiant, președinția nu a oferit nicio explicație. De abia după insistențele presei, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale a transmis că Scutaru a demisionat ”din motive personale”.
Aproape o lună mai tîrziu, Scutaru e pus sub urmărire de către DNA, sub control judiciar, fiind acuzat că a primit 170.000 de euro de la un afacerist pentru finanţarea campaniei electorale din 2008. La pachet cu Scutaru era pus sub anchetă și liberalul Dan Motreanu.
La vremea respectivă, avansam ipoteza, într-un material, că Scutaru a fost eliminat din schema prezidențială doar pentru că era unul dintre personajele care militaseră activ, de-a lungul timpului, în calitate de parlamentar, pentru implementarea unui pachet de legi ale serviciilor, lucru deloc pe placul SRI & comp, profund avantajate de legislația învechită în vigoare.
”Răul” de la Cotroceni trebuia stîrpit din fașă pentru a nu produce dureri de cap mai tîrziu.
În locul său, se știe, a fost adus un personaj aproape anonim, dar cunoscut pentru devotamentul față de servicii încă de pe vremea cînd Băsescu îi trasa drept sarcină să alcătuiască propriul pachet legislativ pentru servicii.
Timp de mai bine de trei ani ancheta a fost tărăgănată pînă azi, cînd ÎCCJ a decis că Scutaru și Motreanu sunt nevinovați.
Cariera lui Scutaru, unul dintre cei mai activi și mai curajoși politicieni ai noului val, a fost distrusă brutal exact cînd ajunsese în cel mai înalt punct, de către binomul Coldea-Kovesi. Surse apropiate lui relatau, discret, că în anii de hărțuire liberalul ajunsese într-o stare psihică de nedescris, neînțelegînd ce și de ce i s-a întîmplat, și că ar fi bătut cu pasul toate mănăstirile din țară încercînd să-și regăsească echilibrul interior.
Dan Motreanu, la rîndul lui, a pierdut locul in parlament și posibilitatea de a candida la șefia PNL, deși era bine văzut în partid pentru respectiva funcție. Nu era, nici el, probabil, suficient de sigur pentru structuri. În locul său, PNL e condus azi de Ludovic ”IloveDNA” Orban.
Va reacționa cineva, din PNL măcar, față de adevărul crud din spatele acestei decizii a ICCJ, acela că două cariere au fost avariate în numele unor interese meschine ale statului-paralel?
Nici pomeneală.
Aproape sigur, vor băga toți capetele în pămînt. Le-o fi prieten adevărul, dar mai prietenă le e Laura Kovesi. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Sa ne mai miram in ziua de azi de esecurile DNA a devenit un loc comun. In mod evident, aceasta structura NU are ce sa caute in constructia unui stat de drept, care se pretinde serios si tinde catre ‘lumea buna’ a democratiilor consolidate. Merita insa spus ca aceasta structura a fost infiintata de ‘geniul’ premierilor din Romania, dl. A. Nastase (sub denumirea de Parchetul National Anticoruptie – PNA), cu dublul scop de a: (i) – multumi cancelariile occidentale care, in perioada de preaderare a Romaniei la UE, erau profund nemultumite de furtul profesionist, aplicat cu metoda unei tari intregi, respectiv (ii) – construi o structura de control a clasei politice, la dispozitia PSD-ului, care se afla atunci pe cei mai mari cai imaginabili. Si, pentru ca istoria se tot repeta fara sa oboseasca vreun pic, exact ca in povestea ucenicului vrajitor (in care vrajitorul Merlin este omorat din razbunare chiar de catre unul dintre ucenicii lui) PNA, transformat intre timp in DNA si incaput pe mana unui boschetar drojdier care si-a spus timp de 10 ani „presedintele Romaniei’ si noi, in lasitatea noastra colectiva am lasat sa se intample asta, si-a omorat (politic, desigur) vrajitorul care l-a creat. Dauna a fost dubla; in mod direct, A. Nastase (caruia, crestinste ar fi sa-i spunem „La multi ani” pt. a 68-a aniversare) a ‘disparut’ definitiv de pe scena politica romaneasca, fapt de natura a insanatosi mult firava democratie romaneasca, iar indirect ‘Sistemul’ (Sa traiti, domnu’ Ristea!, ca bine l-ati mai educat si l-ati mai avut in coordonare pe Bombonel) a pierdut un om in formarea caruia a alocat multe resurse.
Asta ‘pe partea de DNA’, ca sa zicem asa.
Cat priveste ‘pe partea de PNL’, este evident oricui ca a vorbi serios astazi despre PNL este ca si cand am urmari cu sufletul la gura vreo ‘zicere’ a dlui Tomac sau am lua in serios ‘marele’ partid pe care acest venetic il reprezinta. PNL este, fara doar si poate, un partid epuizat, lipsit de orice viitor si care mai tine la un loc doar niste rebuturi ale clasei politice romanesti, despre care trebuie sa cugeti enorm ca sa poti spune ceva de bine. Sa asteptam acum de la PNL ‘atitudini’ sau ‘pozitii transante’ fata de DNA este ridicol; oastea de stransura care mai compune astazi PNL tremura ‘pe persoana fizica’ de cate ori aude usa de la lift, gandindu-se daca nu cumva procurori anticorupti vin sa le prezinte mandatul si sa-i defileze pe la TV. Oricui am cere trei nume de politicieni verticali, corecti si integri, membri ai PNL, s-ar bloca cu siguranta inainte de primul, hai, al doilea nume. Prin urmare, proverbul ‘cum e turcu’, si pistolul’ se potriveste perfect, PNL inregimentandu-se disciplinat in lista completa de partide romanesti care compun menajeria ce tine loc de ‘clasa politica’.
Cat priveste cele doua nume, recent posesoare de ‘achitari’ in prima instanta, orice pronuntare directa la oricare dintre ele neinsotita de argumente si probe, s-ar incadra la ‘atac la persoana’, astfel incat o rezerva de bun simt se impune de la sine. Personal, nu cunosc ‘faptele de arme’ ale dlui G. Scutaru de natura la a-l califica ca fiind „unul dintre cei mai activi și mai curajoși politicieni ai noului val” astfel incat nu ma pot pronunta in niciun fel asupra acestei persoane si asupra acestei evaluari, dar in ce-l priveste pe cel de-al doilea, cu deplina certitudine afirm faptul ca alegatia ca ‘ar fi dat frisoane la structuri’ s-ar potrivi numai din perspectiva putinatatii limitelor sale intelectuale. Totusi, ‘structurile’ astea, asa cum le injura poporul, nu iau asa, chiar orice bou si orice talamb in vizor; se mai uita si ei la om, sa vada daca il duce vreun pic mintea, ceeace in cazul dlui D. Motreanu nu s-ar fi putut observa indiferent cate analize sau testari i s-ar fi facut.
Si o idee de final: treaba asta cu ‘structurile’ a cam luat mintile romanilor, si a ajuns un fel de ‘beauty contest’ la care nimeni nu vrea sa recunoasca pe fata ca i-ar placea sa participe, dar prin spate multa lume zgarie cu unghiutele la usile ‘structurilor’, doar-doar s-o intredeschide putin vreuna din usi si pentru ei. Altfel, cum sa intelegem alegatia „Nu era, nici el, probabil, suficient de sigur pentru structuri”??? Adica daca (si) ‘structurile’ dadeau verdictul de siguranta pt. D. Motreanu, acesta ar fi condus el astazi PNL-ul in locul infinitului-trist Orban??? Nu e, totusi, prea pe fata exprimarea? Sau doar v-a scapat?!?
Ar trebui intrebat klaus minte agera, care citeste si tot citeste, dar degeaba, cum este cu achitarea lui Scutaru, cu statul paralel, care nu exista in mintea lui incetosata…..
Presedintele JOHANNIS nu poate urmari agenda publica a tarii care i-a oferit cea mai inalta demnitate intr-un stat. De altfel, nu a facut-o niciodata de la inceputul mandatului sau dezastruos. Domnia sa a avut in permanenta o agenda proprie, fara legatura cu aceasta tara, cu acest popor si/sau cu problemele acestora.
Acum, agenda presedintelui JOHANNIS s-a complicat brusc, iar acest fapt se vede din reactiile atat de graitoare pe care ni le prezinta prin propaganda proprie, prinsa si ea pe picior gresit de reactiile necontrolate ale intai-statatorului degeaba al tarii. Acum pare ca ceva serios s-a petrecut, ceva neasteptat insa in sensul rau al surprizei. Sa incercam o presupunere.
Saptamana trecuta, propaganda anunta ca la sfarsitul saptamanii un inalt reprezentant al cancelarului german il va vizita pe presedinte la Sibiu, intalnirea urmand a fi una privata. Dincolo de neintelegerea pe care aceasta stire o contine (privata-privata, am inteles, da’ poate cineva sa ne spuna cat de ‘oficiala’ ar fi aceasta intalnire? adica are sau nu legatura cu tara si cu poporul aceasta intalnire? sau poate misteriosul inalt reprezentant da o fuga pana la Sibiu sa-i aduca presedintelui un ‘pachet’ de la parinti, si atunci caracterul privat este dublat de cel personal???), dar, revenind, dincolo de confuzia continuta, stirea poate fi cheia care sa descifreze comportamentul haotic al presedintelui.
Cum ar fi daca, presupunem doar, inaltul reprezentant i-ar fi adus presedintelui vestea ca postul administrativ de la Bruxelles, atat de ‘vanat’ de lideri mici de pe la marginile Europei, s-ar fi ocupat intre timp? Daca ar fi asa, parca lucrurile ar capata o logica: presedintele, sigur pe el si pe promisiunile primite pe linie germana, s-a dezinteresat total de tara, asteptand intr-o plictiseala perpetua preluarea dregatoriei belgiene. Ce vis frumos! Parca si vedea domnia sa cum, o familie modesta de profesori de provincie, de undeva din marginea Europei, fara niciun merit deosebit si fara nicio pregatire adecvata care sa-i recomande, descaleca intempestiv intr-o demnitate in care fisa postului este cam ‘subtirica’ dar vine insotita de multe beneficii.
Insa daca peste acest vis a sosit intr-adevar vestea teribila ca problema ocuparii postului a fost deja rezolvata FARA aportul familiei modeste din Sibiu, atunci parca ar avea logica urmatoarele aspecte:
– precipitarea cu care presedintele a vorbit unor trecatori pe care i-a prins atunci trecand pe strada, anuntandu-i pe acestia ca gata, el ‘s-a decis’ si ca va candida pentru un nou mandat,
– furia uriasa cu care propaganda de casa, asigurata prin coordonarea ‘onegheurilor’ de utilitate publica de catre partea ticaloasa din ‘servicii’, s-a repezit sa cheme poporul in Piata Victoriei nu pentru ceva groaznic care s-ar fi petrecut deja cu tara, ci preventiv, pe principiul ca ‘daca cumva odiosii aflati legitim la putere’ vor face ceva gresit cu tara in viitor (stabilind astfel o performanta unica in istoria democratiei, si anume ‘mitingul preventiv’),
– pronuntarile grabite ale ‘intelectualilor’ romani, scosi din ale lor cu ordine precise venite de sus, de a se ‘sfant-indigna’ in cele mai isterice moduri cu putinta, punand poporului intrebari retorice vizandu-l in principal pe Dragnea si lasand sa se creada ca acesta este cel mai grav pericol pentru tara.
In aceasta cheie, parca lucrurile s-ar lega un pic, nu-i asa?!? Asa parca s-ar explica buimaceala presedintelui JOHANNIS care, vazandu-se vaduvit de ‘jucaria’ belgiana pe care el o percepea ca fiind deja a lui, si ingrozit de rasuflarea rece pe care ‘infantul’ Ciolos i-o administreaza in ceafa de cateva saptamani bune, a sarit in strada cu o limbutie total necaracteristica, ca nu cumva cineva sa-i ‘sufle’ (si) jucaria mult mai modesta numita Romania. Caci odata terminat primul mandat si in lipsa celui de-al doilea, pe fondul revenirii la viata corecta a justitiei din Romania si in absenta unei imunitati salvatoare, viata familiei modeste de profesori de provincie ar putea fi zguduita de niste lucruri de natura a da frisoane grave: in lipsa imunitatii, justitia ar putea intreba destul de direct ‘famiglia’ cum e, de fapt, cu casele alea, cu banii necuveniti generati de ele, sau cum a fost cu FDGR-ul, si alte intrebari din astea grele, pe care presedintele le spera definitiv uitate.
Asa sa fie, oare?!?
Of course… :D
Cum zicea Domnu’ Geo in tele euro bingo show..”S-a strigat bingo”
Va propun sa il angajati pe dl Iorgulescu T sa scrie articole la dvs. !!! Are comentarii ce ocupa tot spatiul..MAI LUNGI DECAT ARTICOLUL SCRIS DE DVS
Stimate domnule/doamna Gigi,
Regret sincer daca intinderea prea mare a comentariilor mele v-a produs vreo neplacere. Fiind un loc liber de exprimare pus la dispozitie fara conditii si termeni prealabili, eu, in prostia mea, am considerat ca fiecare poate sa spuna/scrie cat si cum doreste. Totodata, permiteti-mi sa observ si faptul ca ‘spatiul’ despre care dvs. sustineti ca-l ocup doar eu, nu este limitat; prin urmare nu aveam cum sa ocup ceva nelimitat.
Oricum, concizia nu a fost impartita in mod egal de Dumnezeu oamenilor, asa incat ar trebui sa acceptati si semeni ai dvs. care nu sunt inzestrati cu acest dar. Si acceptarea este tot un exercitiu democratic, la urma urmei.