Traian Băsescu aruncă pe piață declarații fierbinți, care prefigurează apropiata execuție a lui Ponta, în calitate de prezumtiv candidat, mai degrabă decît de premier. Într-un interviu dat azi EVZ, Băsescu a lăsat să scape unde îl va lovi pe pesedist, ca și felul în care o va face; dacă nu a exagerat în exprimări, pe Ponta îl paște o soartă mai mult decît ingrată.

A fost recenta difuzare a întîlnirii de la Cotroceni dintre Băsescu, Ponta și Petrescu rezultatul unei enervări de moment a președintelui? Ori, mai mult de atît?

Răspunsul la a doua întrebare pare să fie, de acum, pozitiv. Sunt toate șansele să asistăm, în fapt, la debutul unei strategii electorale care să îl lovească pe candidatul PSD în cel mai dureros punct posibil, și anume înverșunarea anti-Băsescu.

Să o luăm metodic.

În interviul dat EVZ, Băsescu a simulat o explicație a difuzării înregistrării sus pomenite potrivit căreia s-ar fi enervat pentru că: „Am respectat intotdeauna cutuma, pana acum, cand s-au depasit niste limite”.

El a sugerat că Ponta a răspîndit minciuni la adresa sa după întîlnirea în cauză, mizînd, probabil, tocmai pe caracterul secret al întîlnirilor de la Cotroceni – pînă acum.

Și nu ar fi fost prima oară cînd se întîmpla asta.

„Amintiti-va cind Ponta a spus ca, in timpul consultarilor, presedintele isi cauta sticla de whisky pe langa fotoliu”, a amintit președintele episoade mai vechi.

”Daca ajungem la stadiul la care sa incerce sa perpetueze aceasta minciuna – ce ii face el presedintelui cand ajunge la Cotroceni – voi lua masuri” a mai spus Băsescu.

Și o frază-cheie: „Cand am spus ca se poarta ca un pisicut cand e cu mine nu am exagerat deloc”.

Să facem o pauză și să punem o întrebare: la ce se gîndesc 99% dintre oamenii normali cînd aud cuvîntul ”pisicuț”?

Fără îndoială, la un bulgăraș de blană, inofensiv, fragil, simpatic foc și care se freacă tandru de piciorul stăpînului pentru o străchioară de lapte ori un scărpinat pe burtică.

De ce folosește Băsescu termenul acesta mai degrabă duios decît cuvinte tari precum ”porc”, ”măgar”, ”nesimțit”, ”lichea” etc?

Simplu.

Băsescu știe că Ponta nu are decît o singură strategie de campanie, deja sesizată de mai toți observatorii politici autohtoni.

Una numită ”Jos Băsescu!”.

Motivul e clar: pentru a ajunge președinte, Ponta știe că nu îi ajung voturile activului PSD, ci are nevoie de mult mai mult. Voturi care îi pot veni de la electoratul anti-băsist, destul de numeros, dovadă cele 7,4 milioane de voturi de la referendum.

Există un mare număr de români care nu agreează PSD, dar care îl urăsc suficient pe Băsescu pentru a vota cu oricine se declară împotriva acestuia. De aici, probabil, și eforturile PNL și PDL de a se distanța de același Băsescu, deși se află plasați pe aceeași parte e eșichierului.

Ce anume ar putea reprezenta lovitura cea mai cumplită pentru Ponta, în aceste condiții?

La fel de simplu: dovezi de netăgăduit că Ponta doar simulează adversitatea și bărbăția față de președinte.

Iar atunci cînd sunt între pereții Cotrocenilor, leul de afară devine ”pisicuț”, în numele unor varii interese, fie că e vorba de obținerea nominalizărilor în fruntea guvernului, fie că e vorba de promulgarea unor legi ori de negocierea unor delegări la forurile europene.

Imaginea filmată a unui Ponta ”torcînd” la Cotroceni pe lîngă Băsescu la întîlniri de la care a ieșit informînd ulterior presa despre meciuri aprige cu președintele ar putea dărîma, efectiv, toată prestanța candidatului PSD.

El riscă să piardă – atenție mare! – nu doar voturile anti-băsiștilor, dar chiar și pe cele ale electoratului pesedist.

Există asemenea înregistrări la Cotroceni?

Categoric da, spune Traian Băsescu.

Le va folosi el în perioada următoare?

Categoric da, am îndrăzni noi, de această dată, un pronostic.

Nu doar că efectul e garantat devastator, dar, pe de altă parte, aici nu vorbim de lovituri politice mizere, de genul casetei porno cu Geoană despre care Patapievici susținea, acum cinci ani, că s-ar afla în posesia președintelui.

Dimpotrivă.

Așa cum corect remarca postul german Deutsche Welle, în România nu e nefirească difuzarea publică a unor asemenea înregistrări, ci absența lor: ”Niciodată guvernul sau preşedinţia nu au publicat înregistrări video sau măcar transcrieri ale unor dezbateri importante. Asupra acestor fapte planează încă un secret stupid, ca şi cum naţiunea ar fi compusă din fiinţe imature şi acerebrate. Aproape că am bănui că actorii politici de prim rang nu fac altceva decât să se protejeze pe sine, camuflându-şi incompetenţa, ignoranţa sau incapacitatea de a lua decizii. Publicul larg nu află niciodată decât ceea ce potentaţii zilei doresc ca el să afle”.

Una peste alta, deci, președintele poate plasa bomba exact sub soclul premierului dînd, în același timp, satisfacție întregului electoratul frustrat, pînă acum, de informațiile reale privind discuții instituționale de nivel înalt.

O manevră electorală perfectă, am putea spune, și cu atît mai îngrijorătoare pentru PSD. (Bogdan Tiberiu Iacob)