CURS VALUTAR

Si a fost ”Noaptea tricolorului”: Cum mi-am luat ratia de proteste

5 comentarii / 7938 vizualizări / 13 februarie 2017

Am fost aseară și mi-am luat, pentru a treia oară, rația de proteste. În regimul ceaușist, alimente de bază precum uleiul sau zahărul se dădeau cu rația, pe cartelă. La revoluția din 1989 , după ce-am ieșit în stradă și pe baricade și l-am alungat pe Ceaușescu, am zis că ne-am luat rația de libertate. Nici nu știam cât adevăr e-n chestia cu rația. Mai târziu am înțeles că revoluția ne-a fost furată. Așa cum sunt confiscate toate revoltele pentru cauze nobile. Ce e bun pentru oameni se dă puțin și se termină repede sau se fură. După trei milenii de civilizație antică, renascentistă sau modernă, libertatea, egalitatea în fața legii sau solidaritatea rămân mereu deziderate. Mereu de atins, mereu în fața noastră, așa cum stă felinarul la o lungime de braț în fața măgarului.
Mă uitam aseară la tinerii din fața mea și mă-ntrebam dacă știu: că piramidele s-au construit cu sclavi, că Roma s-a construit cu sclavi, legiuni și războaie, că Versailles s-a construit prin extorcare și corupție financiară, că ”părintele” abolirii sclaviei, Abraham Lincoln nu credea în drepturile egale ale negrilor cu albii, că dictatorul care a provocat moartea a 20 milioane de ruși, Stalin a împărțit lumea la Ialta cu democratul Roosevelt și cu Churchill, premierul celui mai mare imperiu colonial din lume. Că nu știm cine l-a asasinat pe Kennedy, cine a dărâmat really turnurile gemene, cine sunt cei de la ISIS. Dar știm exact cine sunt corupții României…
Deci, mi-am luat rația de proteste. Simt că e ultimul reportaj pe care-l scriu de la mitinguri. Mai scriu doar dacă se-ntâmplă vreo minune sau nenorocire, mai probabil ultima. Sunt un om obosit de revoluții ratate și sictirit de propria mizantropie.
Am ajuns pe la 20.30 în piață, ca să văd minunea, tricolorul din miile de lanterne ale mobilelor. Am călătorit cu metroul de la Crângași, ca într-o zi de lucru. Ai impresia că o parte, cei middle-age, merg la miting ca la serviciu. Altă parte, mai jună, merge ca la o seară de festival rock. Brățările, colierele cu crucea saxonă și inelele cu cap de mort sunt înlocuite cu pancarte, bannere și stegulețe. Chiar așa, nimeni nu s-a tatuat sau pictat pe față cu ”Muie PSD”?
Încă din metrou observ adaptarea la gerul de afară. Au apărut salopetele de schi, mai ales pe fete. Ies în stația Piața Victoriei, încadrat în fluxul de călători anticorupție. În scuarul din spatele stației, o gașcă de copii între 5 și10 ani se imunizează la frig, tăvălindu-se prin zăpada murdară. Când obosesc, exersează aria vuvuzelei. A propos, mișună vânzătorii de vuvuzele tricolore. După cum arată, sigur nu-s trimiși de Soros.
Bun, revin la copii… Poate sunt eu tâmpit și mitingurile-astea sunt educative și fără risc. Puradeii tre să se călească-n lupta de clasă și să se-nvețe de mici cu muia dată guvernului. Ba nu, cei mai mici nu sunt chiar fericiți. Tati, vreau acasă! strigă un țânc de vreo 3 ani. Răspunsul? Capul familiei fredonează un hit Gil Dobrică: Hai acasă, hai cu mine, să pornim la drum… bă, ești prost? Pac… și familia rămâne pe loc. L-am înregistrat pe micuțul care voia acasă, unde-i cald și bine. Mai încolo, un altul, tot de vreo 3 ani, e anesteziat în brațele tatălui. Are urme de lacrimi, probabil de la frig. Mă întorc cu spatele. Sunt furios, niciodată n-o să accept cretinismul ăsta cu adusul copiilor mici la miting!
În spate dau peste proiecțiile laser. Pe sediul BRD tocmai e afișat ”Hoții”. Mișto mesaj pe sediul unei mari bănci, într-o Românie în care clienții au procese cu băncile și le înjură pentru clauzele abuzive din contracte. Nu-i nimic, directorul BRD România ține cu poporul. François Bloch a spus că mitingurile n-au nimic de-a face cu instabilitatea politică. Oare cum ar arăta un spot publicitar cu sediul unei bănci pe care scrie ”Hoții” și cu sloganul ”Noi credităm anticorupția”? Ça marche, Mr.Bloch?
Mă sui în copacul meu favorit, din dreapta Muzeului Antipa, spre Bd.Titulescu. A fost ora 21.00, doamnelor și domnilor, transmitem știrile… 3,2,1 start! … 50.000 lanterne se aprind sub colile de hârtie de trei culori! Drapelul țărișoarei noastre dragi luminează piața, în urale și vuvuzele. Tricolorul e spectaculos, o să dea bine pentru televiziunile de știri din Vestul Europei. Trei culori cunosc pe lume/ Ce le țin ca sfânt odor/Sunt culori de-un vechi renume/Amintind de-un brav popor. Așa începea imnul României socialiste, cântat pe vremuri pe arenele patriei. Pe stadionul Piața Victoriei scorul e 1-0 pentru protestatari și meciul continuă.
Acum se intonează imnul actual, tot cu cuvintele proiectate pe clădire. Gata, mi-am luat și porția de deșteptare. Cobor să beau un ceai moca, de la tefeliștii amabili, care au taraba chiar sub copac. Primesc bonus și un biscuit. Știți bancul cu Ștefan cel Mare când a căzut de pe cal, cu fața-n noroi? S-a șters la gură și a zis repede: Yammy, ce buuun! Biscuiți? Iar răzeșii au răspuns în cor: Biscuim, Măria-Ta! Cam așa și noi, în Piața Victoriei. Biscuim. (Cristian Niculescu)

2367891011121314

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

5 Comentarii

  1. Excelent și acest reportaj! Prea bun, prea ca la țara noastră…

  2. Felicitari!

  3. Cultura generala din filmele americane. Cum sa spui ca piramidele au fost construite cu sclavi, Gogule? :)))

  4. […] Sursa din terenul de lupta al TFL. […]

  5. Asa popor, asa conducatori!!!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *