Urmărind fotografia făcută ieri de amabsadorul SUA, Hans Klemm, cu steagul Ținutului Secuiesc în mînă, drapelul fiind cel mai mare simbol al autonomiei regiunii în cauză, e foarte greu să găsești argumente de bun simț pentru care gestul e unul banal și nu merită exagerat ori comentat. În ce privește contrariul, însă, acolo argumentele vin buluc și ridică un mare semn de întrebare: ce anume vrea să transmită, de această dată, emisarul SUA?

Scriam, după ziua națională a SUA, că decizia neuzuală de organizare a unei petreceri tematice la reședința ambasadorului, e vorba de ocrotirea pădurilor românești, ascundea, în fapt, un mesaj discret către președintele Iohannis, o aluzie la una dintre marile sale vulnerabilități politice, pe filiera relației oculte cu patronul austriac al companiei care exploatează pădurile românești.

Din cîte se pare, mesajul a fost recepționat corect de către Iohannis. În perioada care a urmat, șeful statului s-a plimbat strategic cu rucsacul pe munți, făcînd declarații de iubire peisajelor împădurite mioritice, guvernul ”Lui” și-a amintit de o prevedere legală mai veche și neaplicată, prin care pădurile private pot fi păzite cu bani de la stat, ministerul Mediului a dat drumul unei aplicații pentru semnalarea transporturilor suspecte de lemn de către cetățeni, premierul Cioloș a vorbit despre preocuparea pentru tăierile ilegale de păduri și despre dorința limitării achizițiilor de teren în România de către străini, noul ministru de interne a vorbit, la instalare, tot despre tăierile ilegale de păduri etc.

Ieri, a venit rîndul unui nou mesaj cu cîntec din partea ambasadei SUA.
De data asta unul ceva mai complicat.

Să o luăm metodic: la începutul săptămînii, Hans Klemm a făcut o vizită neobișnuită în Covasna și Harghita, sub pretextul îndeplinirii unei noi etape dintr-un program de donație de carte către biblioteci județene.
Spunem neobișnuită pentru că o donație de carte se face în două ore, în timp ce Klemm a adăstat în zonă aproape trei zile.
În plus, e a doua oară cînd ajunge în Ținutul Secuiesc într-un mandat de nici un an.
Ambasadorul a avut o întrevedere cu primarul anchetat de DNA al municipiului Sf.Gheorghe, Arpad Antal, cu președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, cu prefectul județului și cu alte oficialități. Nu s-a discutat, însă, despre donația de carte.

Ci despre autonomia Ținutului Secuiesc, după modelul Tirolului de sud!

Despre dreptul ridicării drapelului secuiesc și al coborîrii inscripțiilor românești.
Despre presupusa intenție a lichidării prin diluare a minorității maghiare, care ”nu e iubită în această țară”.
Și despre alte probleme majore ridicate de maghiari.

”În ultimii 10 ani, după integrarea în NATO și în UE, asistăm la renaționalizare în loc de retrocedare, la recentralizare în loc de descentralizare și mai ales, asistăm zilnic la o dublă măsură în ceea ce înseamnă instituțiile statului și mai nou și instanțele de judecată din România. I-am arătat domnului ambasador, ca exemplu, că în timp ce steagul secuiesc este înlăturat de peste tot, și suntem tărăgănați în săli de judecată, în acest timp, într-o altă regiune istorică precum Bucovina se arborează drapelul Bucovinei cu asistență militară, cu un sobor de preoți și oficialități ale statului român. Considerăm noi că asta este o dublă măsură în ceea ce înseamnă aplicarea legii pentru cetățenii României. România nu este numai a românilor, România este a tuturor cetățenilor români. România este și țara mea, și eu vreau să trăiesc în țara asta conform Constituției și legislației în vigoare, la fel cum trăiesc și alții în alte regiuni. Doleanţele noastre se pot rezolva ca în Tirolul de Sud, unde Parlamentul de la Roma a acordat autonomie teritorială pentru Tirolul de Sud şi a rezolvat astfel două probleme, pe de o parte pace interetnică între italieni şi germani, băştinaşi în acea regiune, şi dezvoltare economică, pe de altă parte. Nu vrem nimic altceva decât ca aceste modele europene să se aplice şi la noi în ţară, în ţinutul secuiesc, pentru că vrem să trăim în pace şi prosperitate”, a declarat Tamas Sandor.

La rîndul său, Arpad Antal a declarat că ”Am spus domnului ambasador că noi suntem cetăţeni loiali ai acestui stat, ai României, şi, totuşi, de aproape o sută de ani, suntem priviţi cu neîncredere şi nu suntem iubiţi în această ţară. Probabil sunt două motive, pe de o parte pentru că suntem foarte direcţi şi spunem mereu adevărul şi pentru că ne iubim pământul natal şi, în ciuda presiunilor la care suntem supuşi de aproape o sută de ani, nu plecăm, rămânem aici şi avem o imagine a viitorului şi pentru copiii şi nepoţii noştri pe aceste meleaguri. Am spus că aşteptăm din partea SUA o implicare mai profundă şi mai activă în ce priveşte problemele care preocupă comunitatea maghiară(…) Nu în ultimul rând, am vorbit despre faptul că este pregătit un plan de regionalizare a României care are ca scop, printre altele, diluarea comunității maghiare în ceea ce privește capacitatea de luare a deciziilor la nivel regional, și că sunt chestiuni în care nu facem compromisuri. Așa cum ne-am ridicat împotriva lui Ceaușescu când a încercat să facă acest lucru, așa cum i-am oprit pe Băsescu și pe Dragnea când au venit cu aceste proiecte, așa vom proceda și în continuare indiferent de ce se va întâmpla în jurul nostru în viitorul apropiat.”

La finalul discuțiilor, Klemm s-a declarat ”confuz”, întrucît partea română, prin prefect, îi transmisese cu totul alte date despre situația din zonă în raport cu cea maghiară.
Nu suficient de confuz, totuși, pentru a nu se fotografia, mîndru, cu drapelul Ținutului Secuiesc, alături de liderii maghiari.

Derutant comportamentul diplomatului american.
În urmă cu cîteva zile, omologul său de la Chișinău a inflamat opinia publică pe ambele părți ale Prutului declarînd că Basarabia e altceva decît România.

Klemm a avut ocazia să vadă pe viu ce înseamnă o declarație insuficient de diplomată.
Și știa foarte bine că asemenea declarații nu fac decît să toarne gaz pe focul naționalismului.
Ori, nu sunt decît cîteva zile de cînd Klemm își manifesta îngrijorarea față de creșterea naționalism-extremismului în Europa, la pachet cu bucuria că, în România, nu avem, din fericire, cazuri de partide puternice de sorginte naționalistă.

Pozînd cu steagul secuiesc, unul pe care jandarmeria română tocmai îl dăduse, nervoasă, jos, în iunie, din centrul Miercurea Ciuc, Klemm nu face decît să fluture capa roșie prin fața taurului.

Și asta, cu cîteva săptămîni înainte de startul campaniei electorale.

Fotografia lui – făcută, subliniem, în deplină cunoștință de cauză, odată ce subiectul fusese dezbătut la discuțiile cu maghiarii – reprezintă mană cerească pentru naționaliștii români. Mai ales că vine la doar cîteva zile după ce o voce foarte respectată de analist extern, cea a fostului premier Adrian Năstase, profețise dezmembrarea României înainte de centenarul Unirii.

De acum, va fi foarte dificil să mai ignori o asemenea ipoteză, după ce reprezentantul SUA a dat, voit ori ba, semnalul încurajării federalizării.

Desigur, o reacție pe măsură a autorităților de la București nu poate fi luată în calcul nici măcar sub formă de glumă. (Bogdan Tiberiu Iacob)