Situația în America de Sud degenerează rapid: nu se calmaseră încă spiritele după alegerea președintelui cu drujbă în Argentina, care amenință să răstoarne țara cu fundul în sus, cînd vine bomba Maduro. Președintele rusofil al Venezuelei a decis să invadeze militar un teritoriu care acoperă mai mult de două treimi din teritoriul Guyanei vecine, mustind de petrol și gaze. Practic, e ca și cum României i s-ar lua peste noapte Ardealul și Moldova. Brazilia s-a grăbit să comaseze propria armată la granițele cu cele două state, preventiv, iar SUA, care extrage petrol din zona vizată de Nicolás Maduro, a demarat urgent exerciții militare cu aliatul guyanez. Din clipă în clipă pe continentul sud-american poate izbucni un nou conflict militar de amploare, sporind problemele jandarmului mondial, America.
”Forțele aeriene americane au luat măsura neobișnuită de a organiza exerciții comune cu Guyana, în timp ce ONU a programat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate pentru a discuta despre amenințarea Venezuelei de a anexa mai mult de două treimi din țara sud-americană bogată în petrol. Președintele guyanez, Irfaan Ali, a făcut apel la Washington și la ONU după ce președintele venezuelean, Nicolás Maduro, a anunțat că a luat măsuri pentru a oficializa încorporarea Essequibo – o regiune bogată în petrol de 160.000 de kilometri pătrați din Guyana vecină – ca parte a Venezuelei” se arată într-o analiză a siteului The Conversation.
”Maduro este un naționalist populist și un dictator, a cărui țară este măcinată de sărăcie. Acest lucru a contribuit la exodul a peste șapte milioane de cetățeni. Ținând cont de faptul că în Venezuela vor avea loc alegeri prezidențiale în 2024, Maduro s-a orientat către o problemă care speră să ducă la o creștere rapidă a popularității sale. În 2015, Maduro a emis un decret prin care a reiterat revendicarea Venezuelei și a respins orice plan de exploatare a resurselor din marea teritorială și zona economică exclusivă a Guyanei. Cel mai recent, Maduro a fost văzut la televiziunea națională ținând în mână o hartă revizuită a Venezuelei, care înfățișa o țară care include acum aproximativ 70% din Guyana.
În 2022, Guyana a început o rundă de acordare de licențe petroliere și a scos la licitație 14 terenuri de explorare. Se crede că regiunea are potențialul de a produce cel puțin 12-15 miliarde de barili echivalent petrol în total – și posibil chiar până la 25 de miliarde de barili echivalent petrol.
Harta de referință pentru concesionarea petrolului este interesantă, deoarece prezintă întreaga zonă consecionată și evidențiază faptul că cele 14 terenuri inițiale se află în estul țării și mai aproape de granița maritimă internațională necontestată cu Surinam.
Cel puțin opt terenuri au primit oferte, care nu au fost dezvăluite, la care au participat o serie de companii petroliere și de gaze, inclusiv Qatar Energy și operatorul brazilian Petronas. Cea mai mare zonă de licență offshore se întinde până la actuala frontieră internațională cu Venezuela.
Marile companii occidentale, precum Exxon-Mobil și Total Energies, sunt interesate de acest petrol. Toate acestea sugerează că societățile terțe (și guvernele naționale care le sponsorizează) recunosc suveranitatea Guyanei și granița internațională cu Venezuela ca fiind legitime. Venezuela pretinde că o mare parte din ceea ce reprezintă astăzi Guyana onshore și offshore este venezueleană. În 1899, o hotărâre de arbitraj internațional de la Paris a stabilit granița dintre Venezuela și ceea ce era atunci Guyana Britanică, iar Guyana a devenit independentă în 1966.
Guvernele și regimurile dictatoriale venezuelene succesive au contestat poziționarea frontierei internaționale. Acestea au susținut că teritoriul din interiorul și din jurul râului Essequibo nu aparține Guyanei.
Maduro nu dorește să repună în discuție decizia de la Paris din 1899 – pur și simplu dorește să o ignore. Dar Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a avertizat deja Caracas să nu ia nicio măsură cu privire la granița internațională recunoscută. Cu toate acestea, nu a comentat propunerea lui Maduro de a organiza un referendum intern pe această temă.
Referendumul în cauză a avut loc în Venezuela la 3 decembrie. Cetățenilor li s-au pus o serie de întrebări cu privire la oportunitatea înființării unei noi provincii numite Guyana Esequiba. Potrivit susținătorilor prezidențiali, 10 milioane de cetățeni au votat, marea majoritate fiind în favoarea unei astfel de propuneri. Observatorii internaționali rămân profund sceptici atât în ceea ce privește implicarea alegătorilor, cât și în ceea ce privește puterea sentimentelor exprimate în favoarea unei astfel de propuneri. În orice caz, Maduro și-a continuat planul de anexare a teritoriului. Companiile venezuelene au fost încurajate să se pregătească pentru a intra pe teritoriul guyanez. Parlamentul venezuelean a fost însărcinat să stabilească un nou cadru de acordare a licențelor pentru a autoriza astfel de intruziuni extractive.
Operatorii guyanezi ar avea la dispoziție trei luni pentru a abandona orice situri operaționale în zona revendicată a țării. Aproximativ 120.000 de cetățeni din Guyana trăiesc pe teritoriul de 61.000 de mile pătrate pe care Venezuela dorește să îl încorporeze.
Președintele guyanez a emis o declarație televizată în care a avertizat cu privire la o „amenințare directă” la adresa integrității teritoriale și suveranității Guyanei. El a condamnat „acțiunile disperate” ale președintelui venezuelean și a cerut ca mica armată a Guyanei să fie pusă în alertă maximă. Forțele armate ale Guyanei (cca.800.000 locuitori n.n.) sunt infime față de cele ale Venezuelei (cca.28.500.000 locuitori n.n.).
Între timp, Brazilia își mobilizează forțele pentru a se asigura că nu se produce o extindere a conflictului, deoarece țara se învecinează cu ambele părți afectate. Guyana va avea nevoie de asistență internațională în cazul în care situația se va înrăutăți. Organisme regionale precum Organizația Statelor Americane (OSA) au condamnat acțiunile Venezuelei.
Ceea ce este deconcertant este faptul că cel mai apropiat aliat geopolitic al Venezuelei este Rusia lui Putin. Relația cu Moscova s-a consolidat în timpul mandatului lui Hugo Chavez și s-a extins pentru a include mai multe acorduri în sectoarele petrolier, agricol și tehnologic. Venezuela nu a condamnat invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
Maduro va fi urmărit desfășurarea evenimentelor din Crimeea și din estul Ucrainei și poate că a luat câteva lecții de la Putin despre cum să intimidezi un vecin apropiat, să lansezi operațiuni sub pavilion fals – și apoi să îți alegi momentul pentru a lovi” mai scriu analiștii The Conversation. (Traducere și adaptare Bogdan Tiberiu Iacob)
