O manevră-șoc este pritocită în această perioadă în cadrul executivului, potrivit unor surse guvernamentale, respectiv trecerea serviciului de creanțe externe sub pălăria SIE, de la Ministerul Finanțelor, unde a funcționat în mod tradițional.

Serviciul creanțe externe, acorduri bilaterale și cooperare internațională, care funcționează în cadrul Direcției generale de trezorerie și datorie publică din ministerul Finanțelor, ar putea trece, în această formă sau într-una modificată, în parohia Serviciului de Informații Externe, afirmă sursele amintite pentru Inpolitics. Serviciul este destinat recuperării datoriilor pe care diverse state le au față de România, cele mai multe provenind de dinainte de revoluție, și care se ridică la sume importante de bani, de peste două miliarde de dolari. Problema cranțelor externe ale României a fost extrem de controversată după revoluție, în condițiile în care recupererea unora dintre acestea a fost încredințată unor firme private, nu se știe pe ce criterii, în timp ce despre alte datorii nu se mai aude nimic, în special cînd e vorba de state africane precum Mozambic, Nigeria, Somalia, Tanzania, Sudan, Guineea, Congo sau Libia. În cazul acesteia din urmă, există și un scandal de proporții, vechi de două decenii, pentru că respectivele creanțe au fost recuperate de Rompetrol, numai că Dinu Patriciu a susținut că ele nu aparțin statului și a refuzat să returneze suma, estimată la peste 80 de milioane de dolari.

Datornicul numărul unu rămîne Irakul, care beneficiază de o reeșalonare pe două decenii de aici încolo. Deocamdată, motivele pentru care serviciul creanțe ar trece la SIE nu ne sunt cunoscute, deși ar putea avea legătură cu faptul că mare parte din datoriile statelor străine față de România s-au făcut prin contracte comerciale încheiate cu firme aflate sub controlul DIE, înainte de 1989, iar unele dintre aceste contracte ar putea fi, în continuare, secretizate. E posibil ca foamea de lichidități a guvernului, determinată de criză, să fi repus pe tapet problema banilor pe care ni-i datorează alte state, iar recuperarea să fie considerată mai sigură prin serviciul de informații externe, care ar putea deține în arhive informații mai precise decît Finanțele. O altă explicație ar putea fi, însă, aceea că respectivele creanțe, care au fost, în general, îngropate prin fișetele Finanțelor, ar putea conduce către anumite figuri politice de prim rang ale momentului.(Bogdan Tiberiu Iacob)