O declarație făcută de azi de Procurorul General al României repune pe tapet problema controversatei legi 18/1968, supranumită a ilicitului, unul dintre principalele instrumente de abuz în statul comunist, și care ar putea fi reintrodusă, în spiritul ei, în noua Constituție a țării.Kovesi are o problemă cu prevederile ConstituțieiConcret, Laura Kovesi a răspuns, azi, unei întrebări adresate de un cititor al siteului Hotnews legate de felul în care statul român închide ochii la evaziunea fiscală și la acumularea de averi colosale fără muncă. Poziția Procurorului General a sunat astfel: ”În Constituție se prevede prezumția dobîndirii licite (legale n.n.) a averii. E o problemă legislativă cu care ne confruntăm în acest domeniu, prioritară în acest domeniu”. Altfel spus, averile fără muncă se acumulează din cauza prevederilor constituționale actuale, care stipulează caracterul licit din oficiu al averii, prevederi care, în opinia procurorului general, reprezintă ”o problemă”. Și încă o problemă ”prioritară”. E îndreptățit să ne întrebăm: cumva, prioritară la elaborarea modificărilor care să fie introduse în noua Constituție? Terenul nici măcar nu ar fi complet virgin: în ultimii ani s-a vorbit tot mai insistent de reintroducerea legii 18, a existat și un proiect legislativ depus în parlament de către PC, există în acest moment o petiție pe internet în favoarea aceleiași legi șamd.Legea controlului averilor conține prevederi abuziveE important de menționat, însă, că, în acest moment, în România este puternic contestată legea controlului averilor, 115/1996, modificată ulterior prin legea 161/2003, și care a înlocuit, la vremea respectivă, controversata lege 18/1968. Motivul pentru care legea a fost de patru ori contestată pînă acum la Curtea Constituțională, fără succes, deocamdată, este acela că ea conține un abuz de proporții, în opinia multor specialiști, anume folosirea termenilor de averi nejustificate în loc de ilicite. Diferența e că ultimele sunt dovedite a fi obținute fraudulos, în timp ce primele doar nu pot fi justificate. Altfel spus, dacă cineva primește de la bunici un set de mobilă stil, veche, dar nu poate prezenta acte doveditoare, acestea se confiscă. De asemenea, o diferență majoră între legea actuală și cea a ilicitului ceaușist este că prima se aplică doar demnitarilor, a doua se aplica tuturor cetățenilor. Declarațiile de azi ale Laurei Kovesi par să indice, însă, că în loc să se corecteze lega ANI în spiritul Constituției, s-ar putea modifica, dimpotrivă, Constituția în spiritul legii controlului averilor. Reamintim că prevederea-cheie a legii ilicitului ceaușist suna astfel: ”Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor”. Ori, în dreptul internațional modern, se prevede exact pe dos, anume că nu deținătorul averii trebuie să se justifice, ci anchetatorii trebuie să dovedească faptul că proveniența averii acestuia este ilegală, un principiu derivat din prezumția de nevinovăție. (Bogdan Tiberiu Iacob)