CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Un an de răscruce

0 comentarii / 2380 vizualizări / 31 decembrie 2014

Cu fiecare nouă zi petrecută în Palatul Victoria, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Rovana Plumb şi echipa lor de juniori prematur îmbătrâniţi şi de rezerve prea ambiţioase pentru competenţele lor devin mai irelevanţi – parcă România nici n-ar mai avea guvern. Baronii şi sforarii din PSD şi de pe lângă îl ţin pe Victor Viorel în fereastră, ca pe un cadavru politic îmbălsămat, în aşteptarea poştaşului care aduce pensia, adică noi contracte grase cu statul, şi deci tot atâtea dosare viitoare pentru DNA. Ponta pare acum mai bătrân, mai expirat politic decât veteranul Ion Iliescu, care i-a adus mai multe voturi la prezidenţiale decât dubiosul „e-tinerel” Sebastian Ghiţa. Iar noua şmecherie cu USL-ul, resuscitat împreună cu pesedistul sub acoperire, fostul liberal C.P. Tăriceanu, nu e doar o făcătură jenantă, ci şi o mizerabilă insultă adusă electoratului care i-a îndesat lui Ponta peste urechi o pălărie mult prea mare. Dr. Copy-Paste se apropie de un final puţin glorios de carieră.
Cu Victor Ponta încă în fruntea guvernului (susţinut de marele general, profesor şi doctor Gabriel Oprea), Klaus Iohannis e doar un preşedinte decorativ. Un fel de director de muzeu la Palatul Cotroceni, cu consilierii săi pe post de muzeografi, principali şi secundari. Nici măcar George Maior nu se grăbeşte să se ţină de cuvânt şi să-şi prezinte demisia. SIE e încă fără director după ce Teodor Meleşcanu a plecat într-o fatală aventură prezidenţială, plus una ministerială fără noroc. La Externe îl avem pe multlăudatul Bogdan Aurescu, un emul al lui Adrian Năstase despre care tot auzim că ne-a făcut personal cadou Insula Şerpilor. La Ministerul Apărării – Apărarea e o altă prerogativă a preşedintelui – e în continuare de planton puţinul Mircea Duşa. Nimeni nu pare grăbit. Leafa merge, iar ei, voioşi, dau interviuri. Interviuri prin care fluieră vântul amatorismului şi nu de puţine ori chiar al iresponsabilităţii. Ruptura dintre politicieni, presa scrisă şi cea audiovizuală, pe de o parte, şi restul populaţiei greu încercată de criză şi sărăcie, pe de altă parte, pare totală şi ireparabilă. N-au mai rămas ca recurs decât Poliţia, Spitalul şi Puşcăria.
La est, Ucraina se pregăteşte să ceară aderarea la NATO. O cerere care poate fi aprobată în regim de urgenţă. Anul 2015 poate fi un an de răscurce în ceea ce priveşte noua aşezare a Ucrainei pe hartă. Rusia şi Putin, după succesul prea uşor obţinut cu alipirea Crimeei, au întârziat şi, probabil, au ratat să ia deciziile avantajoase pentru Rusia. În 2015 va fi rândul Ucrainei, SUA şi UE (mai ales Germania şi Polonia) să preia iniţiativa şi e aproape sigur că acestea nu vor rata. Mizele maxime pentru Ucraina şi NATO (şi deci, şi pentru România) sunt Odesa, sudul Ucrainei şi Gurile Dunării. Tot ca la mijlocul secolului al XIX-lea, cu Războiul Crimeii, de parcă istoria s-ar învârti în cerc – de fapt, geografia e cea care stă pe loc. În acest moment, e clar că ruşii au pierdut partida ucraineană. Mai ales că ucrainenii sunt decişi să iasă de sub tutela rusească şi să-şi refacă în timp independenţa şi suveranitatea. Şi e dreptul lor inalienabil.
Vrea-nu vrea, România va fi implicată. Atât de relaţia mai mult decât specială cu Republica Moldova, dar şi de situaţia neclară a Transnistriei, a Gurilor Dunării şi a nordului Bucovinei, cu Cernăuţi, oraş românesc, cu tot. Principalele decizii pe care va trebui să le ia preşedintele, pe lângă cele presante care ţin de situaţia economică grea, deşi acestea sunt mai degrabă pe agenda primului-ministru, vor fi în legătură cu Republica Moldova, cu intensificarea iminentă a conflictului din Ucraina, cu soarta românilor care trăiesc în Republica Moldova şi în Ucraina.
Nici Palatul Victoria şi nici Palatul Cotroceni nu par cu adevărat locuite. Şi nu e doar o impresie datorată zilelor libere din timpul sărbătorilor de iarnă. Prea lunga distracţie mediatică găunoasă, oferită de fostul preşedinte Băsescu şi de curtea lui de aplaudaci gălăgioşi şi coloraţi ţipător, ne-a lăsat pe toţi nepregătiţi, în bătaia vântului, pentru un an care se anunţă foarte greu. Care poate fi un an de răscurce în istoria României.(Petru Romoşan)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998