Ultimele sondaje lansate pe piață relevă un fenomen straniu: în timp ce biserica se plasează invariabil pe podiumul încrederii românilor, cu procente de cel puțin 80%, Patriarhul Daniel nu doar că ia abia jumătate din voturile respective, dar se află, de ceva vreme, și în scădere accentuată.

Biserica – 85%, Patriarhul – 39%
Scăderea Patriarhului este curioasă mai ales în condițiile în care criza economică a întors și mai mult românii cu fața către Dumnezeu, iar moaștele de orice fel sunt luate, efectiv cu asalt, de fiecare dată cînd sunt scoase în public.

Pe tot parcursul anului trecut, Biserica a fost plasată de sondaje între primele trei instituții, la capitolul încredere, alături de armată sau pompieri, procentele variind în jurul sumei de 85%. În luna decembrie, însă, Patriarhul Daniel se plasa abia la cota 43%, iar ultimul sondaj CCSB îl dă la 39%, în scădere pronunțată. Scăderea e ciudată, cum spuneam, pentru că, în ultimul an cel puțin, Patriarhul Daniel nu s-a făcut vinovat de niciun gest direct care să fi deranjat românii, ba chiar a strălucit printr-o exagerată discreție, el refuzînd să dea interviuri, spre exemplu, pînă și ziarului Lumina, al Patriarhiei.

Dacă Biserica ar fi partid politic, Daniel, ca lider, ar fi rapid debarcat printr-un congres extraordinar, din cauza plasării mult sub cota proprii formațiuni.
Actualul cap al Bisericii nu are nici măcar un trecut controversat, precum Teoctist, care să explice lipsa de încredere a enoriașilor în el.
O posibilă explicație ar fi aceea că, la dezbaterea televizată din campanie, Patriarhul a fost invocat ca model moral de către Mircea Geoană.

Suspecta colaborare a Bisericii cu guvernul Boc
Lăsînd gluma deoparte, vinovată cu adevărat ar putea fi apropierea suspectă dintre guvernarea Boc-Băsescu și biserică, în ultimii doi ani. Astfel, în ciuda crizei, bugetul de stat se dovedește tot mai generos cu biserica, aceasta primind sume uriașe pentru construirea de noi biserici, inclusiv Catedrala Neamului ori cea din Voluntari, a primarului Pandele. Acum cîteva zile s-a produs chiar un scandal în ședința Biroului Permanent al Senatului, după ce senatorul UDMR Gyorgy Frunda a criticat sprijinul exagerat acordat de guvern bisericii. El a punctat că statul acordă bani bisericii din motive oculte, iar România a ajuns campioană europeană la construcția de lăcașe de cult. ”Acum preoții nu își mai lasă mașini copiilor, ci biserici” a spus el. Disputele au apărut, precizăm, pe fondul unei cereri a Patriarhului privind alocarea de noi fonduri pentru Catedrala Neamului.
Alocarea de bani din rezerva bugetară a guvernului către biserici a fost aspru criticată și de Curtea de Conturi, printr-un raport elaborat anul trecut. “Lăcaşurile de cult din România au primit fonduri cu aceeaşi destinaţie – lucrări de refacere, consolidare, alte reparaţii curente, atât prin bugetele locale, având ca sursă sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale din Fondul de rezervă bugetară, cât şi direct, prin suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor, tot din acelaşi Fond, pentru aceeaşi destinaţie, fără a mai avea în vedere modul în care este reglementat sprijinul financiar de la bugetul statului pentru cultele din România. (…) Echipa de audit consideră că trebuie evitată finanţarea aceluiaşi obiectiv din mai multe surse, cu atât mai mult din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, care ar trebui păstrat pentru cazuri extreme” se arată în document.

De la Emil și Elena, cu drag, pentru Daniel
Anul trecut, în primăvară, deși în plină criză, Senatul aproba o ordonanță de urgență care majora spectaculos salariile preoților, prin ordonanță de urgență, a doar șase luni după ultima majorare. Însăși Patriarhia Română ceruse, de altfel, Ministerului Finanţelor, în toamna lui 2009, elaborarea unui proiect de lege pentru majorarea salariilor preoţilor cu 20%, astfel încât acestea să fie măcar egale cu cele ale profesorilor preuniversitari. În plus, BOR beneficiază și de scutire de impozite, potrivit Codului fiscal. Cînd Asociația Secular Umanistă din România (ASUR) a cerut bisericii să plătească și ea impozite, în semn de solidaritate cu enoriașii năpăstuiți de criză, Patriarhia a răspuns, lezată: „Cînd poporul e sărac și biserica e săracă”.
În octombrie anul trecut, guvernul Boc a transmis, de asemenea, fără plată, cîteva zeci de clădiri către Patriarhie, incluzînd terenuri de cîteva zeci de hectare. În bugetul pe anul viitor, guvernul Boc a inclus două milioane de euro pentru sprijinirea bisericilor din diaspora, plus 250.000 de euro pentru un schit de pe muntele Athos. Foarte interesant de observat, banii pompați în valuri de guvern sau de ministerul Elenei Udrea în biserici s-au suprapus cu unele acțiuni politice precum anunțarea oficială și, ulterior, lansarea plaformei creștin-democrate a pedelistului Theodor Baconschi. Destul de logic: e greu să tragi un partid desprins din FSN către creștin-democrație fără să îndulcești relațiile cu Patriarhia.

Papa critică măsurile anti-cetățean, Patriarhul ba
Una peste alta, românii necăjiți au început să audă cam prea des din presă despre ajutoarele generoase pompate de guvern în Biserica păstorită de Daniel, ca să nu miroasă că la mijloc ar putea fi vorba de un soi de colaborare nescrisă. Una prin care BOR se alege cu noi și noi avantaje materiale – care îi permit, mai nou, să-și trateze reprezentanții în spitale occidentale – în schimbul unei atitudini binevoitoare față de guvernanți. În sensul absenței oricărei critici la adresa unor măsuri profund anti-sociale luate de guvernanți în ultma vreme, cum ar fi reducerea concediului maternal, a alocațiilor pentru însoțitorii persoanelor cu handicap șamd. Lucru care nu se întîmplă în Biserica Catolică, bunăoară, acolo unde Papa Benedict al XVI-lea a criticat bancherii într-un discurs susţinut în parlamentul britanic, calificându-i ca „lipsiţi de moralitate”. „Caracterul inadecvat al soluţiilor pe termen scurt la problemele sociale şi morale complexe a fost ilustrat foarte clar de criza financiară mondială”, a afirmat liderul Bisericii Catolice. Dovadă că statutul laic al unei țări nu exclude implicarea bisericii în viața publică. Iar pasivitatea vinovată a capului BOR nu are cum să scape nesancționată de către oamenii de rînd.

Alfred Bulai: ”Lipsa de critici la adresa Bisericii este o anomalie”
Sociologii spun, și ei, că românii fac tot mai mult o distincție între ce înseamnă Biserica, în sensul ce instituție, și ce fac slujbașii ei, cu Prea Fericitul în frunte.

“Este firesc ca in toate sondajele de opinie Biserica sa fie cotata la 80% incredere in timp ce Patriarhul Daniel sa se situeze undeva pe la 40%” explică, pentru Inpolitics, sociologul Alfred Bulai.
”Tine de comportamentul fals al poporului roman. Biserica si Armata sunt institutii rar supuse atentiei publice la nivel de critica sau dezbatere. Cand nu exista critica, exista incredere. Cand particularizezi insa, cand te referi la preoti ca atare sau la capacitatea fortelor armate din Romania sa ne apere in cazul unui eventual razboi, nivelul de incredere scade dramatic. Exista o anomalie a societatii romanesti, o lipsa a criticii si a dezbaterii starii reale a anumitor institutii: Biserica si Armata sunt doua exemple clare. Sa va povestesc ceva. Am facut o serie de sondaje in anii trecuti. Cand era vorba despre Armata ca atare, increderea era de 80%. Cand intrebam, insa, daca Armata ne poate apara in caz de razboi, increderea ajungea la 20-30%. Cand particularizam problematica, oamenii erau rationali. Asa s-ar intampla si cu Biserica daca am intreba, intr-un sondaj de opinie, cat de corupti sunt preotii increderea ar scadea dramatic de la 80%. De fapt, Romania este cea mai medievala tara din Europa. Societatile moderne s-au format prin secularizare si ateism, noi vrem s-o luam in alta directie. Doar in Romania poti baga, in scoli, studierea religiei inca din scoala primara. Din pacate, la noi lipseste aproape cu desavarsire ideea de dezbatere critica vis-a-vis de anumite institutii”, mai spune Alfred Bulai. (Bogdan Tiberiu Iacob/Răzvan Gheorghe)