CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Un sondaj cu (prea) multe semne de intrebare

6 comentarii / 5054 vizualizări / 7 ianuarie 2019

De ceva vreme, IMAS dă în brînci cu munca, primind pe bandă rulantă comenzi pentru sondaje care imediat se scurg în presă, ca să fie clar că nu sunt de uz intern. Atrăgeam recent atenția asupra unei ciudățenii, faptul că micul partid USR și-a făcut un obicei din a comanda sondaje IMAS la fiecare 3-4 săptămîni, deși ele costă, nu glumă. Azi, a venit rîndul Europa FM să ne fericească cu un sondaj IMAS. Unul de rîsul curcilor, am spune, dacă nu cumva la mijloc vor fi fiind niște interese mai speciale.

Să vedem, întîi, datele concrete
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare și v-ați prezenta la vot cu ce partid ați vota?

PNL-17,1%
PSD-16,4%
USR-7,5%
ALDE-6,3
PLUS-5,3%
Pro Romania-4,1%
UDMR-3%
PMP-1,7%
PNTCD-1,1%
PRM-1,2%
Alt partid-1,7%
Nu votez-8,5%
Nu știu/nu răspund-26,1%

Aflăm, de asemenea, că în materie de preferințe prezidențiale, Klaus Iohannis spulberă concurența, cu 34,9%, urmat de Tăriceanu cu 13,9%, Ponta cu 12,7%, Cioloș cu 9,2% și Dragnea cu doar 5,3%.
Vești bune pentru Cotroceni: actualul președinte are o cotă mai mult decît dublă față de principalul urmăritor, are calitatea de locomotivă de calibru pentru PNL, față de care are, de asemenea, o cotă dublă și, în fine, partidul advers, PSD, e pe locul doi.
În fapt, Iohannis are o cotă de vot mai mare decît cea a PNL, USR, Ro+ și PMP la un loc, ceea s-ar vrea, probabil, un semnal de alarmă pentru dreapta. Nu sunt decît cîteva zile, de altfel, de cînd președintele spunea că vor exista discuții pentru un sprijin politic mai larg decît al PNL, în perspectiva prezidențialelor.
Dincolo de asta, însă, există niște ”mici” observații care trebuie făcute și care plasează cercetarea IMAS – comandată de un organ media foarte binevoitor față de președinte -, într-o lumină mai specială.
În primul rînd, neobișnuita ”scrupulozitate” a sondajului, care prezintă partide cu ceva mai mult de un procent ca zestre; în general ce se plasează sub pragul electoral de 5% intră la rubrica ”alte partide”.
De aici, conturarea impresiei de fărămițare a scenei politice, ceea ce poate se și urmărește.
În al doilea rînd, la sondajul privind partidele există o specificație care lipsește la cel prezidențial, și anume că datele provin de la cetățeni care declară că se duc sigur la vot.
De ce nu s-a pus aceeași întrebare și în cazul alegerilor prezidențiale?
Simplu: ar fi însemnat să scadă proporțional procentele lui Iohannis așa cum au scăzut dramatic – dar logic – cele ale principalelor două partide. Ori, procentele lui Iohannis nu sunt nici așa la o cotă amețitoare și care să-l scutească de griji, necum să fi fost și mai reduse.
Ne amintim că, nu mai departe de zilele trecute, un alt sondaj IMAS realizat tot în decembrie, dar fără acea precizare privind participarea sigură la vot, scotea PNL la 26,1% și PSD la 25,2%.
O diferență uriașă față de procentele de azi, dar explicabilă, sociologic, tocmai prin intervenția acelei precizări.
Există, însă, și un al doilea mare mister, de astă dată mult mai mare.
Mai exact, conform sondajelor, un număr de 34,6% dintre românii siguri că ar merge la vot peste cîteva zile declară că nu votează sau nu știu cu cine să voteze.
Deci, un număr (8,5%) echivalent cu jumătate dintre votanții PNL ori ai PSD s-ar duce la vot ca să nu voteze(?!!), iar 26,1% sunt ferm hotărîți să meargă duminică la urnele de vot, dar habar nu au cu cine ar vota.
Cei 34,6% reprezintă mai bine de un român din trei.
O asemenea situație nu ne amintim să fi întîlnit vreodată în vreun sondaj de opinie, pentru că institutele aleg, în general, fie să testeze opțiunea de vot la nivelul întregii populații, fie să selecteze cetățenii care declară că merg la vot și au o opțiune de vot definitivată. Segmentul nehotărîților e responsabil cel mai adesea de absenteismul la vot, ori, un segment uriaș care e decis, totuși, să vină la vot dar nu vrea sau nu știe cu cine să voteze ori pur și simplu nu votează e o ciudățenie.
Să vrei să elimini problemele create de nehotărîți prin întrebări precise și să te alegi, totuși, cu o treime dintre respondenți nehotărîți e falimentul sociologiei.
De aici două ipoteze: fie sondajul pune ”la păstrare” un mare număr de procente care să fie aruncate în viitorul apropiat în sacul unei formațiuni sau – mult mai probabil – al unei alianțe care se dorește a fi impulsionate să se nască, fie avem de a face cu o spirală a tăcerii în formă extrem de gravă, lucru mai greu de crezut, în opinia noastră. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

6 Comentarii

  1. O manarie pentru juisarea trepanatilor.

  2. nehotaratii se hotarasc in campania electorala. asa a fost la corbyn in marea britanie, a convins nehotaratii intr-o singura luna si a urcat in sondaje masiv.

  3. Se fezandeaza spatiul public !!!!!!

  4. Orice sondaj este facut in favoarea celui care-l comanda, dar e un fel de betie cu apa rece! Asa ca, vise taica, vise!

  5. E in regula, il vom avea prim-ministru pe dl. Orban si ministrul justitiei pe d-na Pruna!Dl. Ghinea (ministrul 0) va reveni la Fonduri Europene, iar dl. Ciolos, probabil, la Externe ori la Interne!Si astia de acum sunt niste catstrofe, asa ca aproape nu mai conteaza cine va castiga…

  6. @ Remarcați și faptul că citorii consideră că domnului ministru de la Ministerul Muncii o să-i plătească UE pensia, mărită de acordul cu UE ?
    ,,Papa Francisc condamnă „lăcomia nestăpânită” a oamenilor, în mesajul de Crăciun” ?
    https://www.mediafax.ro/externe/papa-francisc-condamna-lacomia-nestapanita-a-oamenilor-in-mesajul-de-craciun-17796523
    ?
    Ăla de la Ministerul Muncii parcă nu are același mesaj la guvern cu Orlando, ăla cu „taxa pe lăcomie” ?

Scrie un răspuns la MAIKA LAZAR Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998