România va ieşi din recesiune în 2011, cel mai probabil în a doua jumătate a anului, consideră economistul şef al grupului EFG Eurobank, Gikas Hardouvelis, apreciind că autorităţile vor reuşi să gestioneze situaţia până la acel moment, întrucât criza este aproape de sfârşit.

„Estimarea noastră este că România va reuşi să iasă din criză în 2001, probabil în a doua parte a anului. Autorităţile trebuie să fructifice fondurile europene şi să accelereze rata de absorbţie pentru a impusiona invetiţiile publice, care vor fi implicit urmate de investiţii private. De asmenea, trebuie să dezvolte metode inteligente de a atrage capitalul privat în cadrul parteneraitelor public-private”, a spus Harduovelis pentru Mediafax.

Economistul şef al EFG Eurobank a arătat că România, la fel ca şi Grecia, şi-a bazat modelul de creştere economică în ultimii zece ani pe expansiunea cererii agregate şi a consumului intern, şi ambele au nevoie acunm, după criză, să-şi schimbe modelul de creştere, să impulsionezi sectorul exporturilor şi să impulsioneze investiţiile.

„România a reuşit să depăşească marea criză internaţională din 2009, deci ar trebui să fie capabilă să gestioneze situaţia şi acum, la finalul crizei. Creşterea Europei de Vest este mai redusă faţă de cât ne aşteptam, din cauza măsurilor restirictive din această zonă, ceea ce ne va întârzia şi pe noi, pe toţi din Europa de Est. Există mult spaţiu de recuperare pentru România, care are resurse să reuşească (…) Prezenţa noastră aici e strategică, credem în această ţară şi de aceea suntem şi vom rămâne aici”, a adăugat Hardouvelis.

El crede că în ciuda reacţiei emoţionale a pieţelor, statele din UE au decis mult prea devreme să întărească politicile fiscale şi să-şi limiteze chelutielile publice înainte ca revenirea economică să reprezinte o certitudine.

„Politica fiscală europeană a devenit restrictivă prematur. Mă aşteptam la politici fiscale restrictive abia peste un an, nu în prezent. Această politică nu permite economiei europene să revină pe creştere. Întrucât creşterea nu este sigură, statele ar fi trebuit să primească un spaţiu mai larg de cheltuit pentru a se asigura că economia îşi revine, înainte de a întări politicile fiscale”, a spus economistul EFG.

El a explicat că pieţele s-au arătat îngrijorate de deficitele fiscale mari şi majorarea datoriilor suverane, iar concomitent au crescut ratele pentru primele de risc pentru bondurile guvernamentale emise de mai multe state de la periferia Europei.

„Au început cu Grecia şi apoi s-au mutat la Spania şi Portogalia. Liderii politici din toată Europa au reacţionat pentru a preîntâmpina un atac din partea pieţelor, şi au încercat să restricţioneze bugetele. Nu este doar cazul Spaniei şi Portogaliei, dar şi al Italiei, Franţa şi Marea Britenie. Chiar şi Germania a decis tăieri bugetare de 80 de miliarde euro, ceea ce-mi ridică semne de întrebare”, a continuat Hardouvelis.

Oficialul EFG a reamintit că în urmă cu o săptămână, la summitul G 20 a existat o discuţie aprinsă între americani, care pledau încă pentru cheltuieli publice semnificative, şi europeni, care simt necesare politici fiscale stricte.

În ceea ce priveşte Fondul Monetar Internaţional, Hardouvelis spune că instituţia este una „soft” comparativ cu FMI-ul de acum zece ani. El a arătat că Fondul are în prezent mult mai multe fonduri şi este mult mai preocupat de acceptabilitatea regulilor sale de către populaţie.

Economistul EFG nu crede că atitudinea mai strictă a FMI la ultima evaluare din România are legătură cu situaţia din Grecia, ci reprezintă mai degrabă rezultatul unor cerinţe ajunse la scadenţă.