Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a decis să trimită o echipă de observatori internaționali pentru alegerile de duminică, pentru prima oară din 2020, și asta din cauza haosului produs anul trecut (comasare ilegală, devansare de alegeri prezidențiale, revenire asupra devansării, eliminare de candidați, anulare de alegeri). Guvernul Ciolacu și președintele interimar Bolojan au promis solemn alegeri corecte și transparente. Numai că situația se anunță exact pe dos, iar observatorii internaționali aflați la fața locului încă din 2 aprilie deja semnalează o droaie de nereguli. La loc de cinste, faptul că guvernanții nu au ținut cont de nicio recomandare făcută de OSCE în privința organizării alegerilor.

Pe 25 martie, OSCE, prin Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (îl vom numi Biroul) a demarat misiunea de observare a alegerilor din România. Misiunea este condusă de irlandezul Eoghan Murphy și e formată dintr-o echipă de 13 experți internaționali cu sediul la București și 22 de observatori pe termen lung, detașați în toată țara începînd cu 2 aprilie.
Misiunea evaluează desfășurarea alegerilor din punctul de vedere al conformității cu angajametele OSCE și cu alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice, precum și cu legislația națională. Observatorii se angajează, totodată, în discuții cu varii interlocutori pe marginea procesului electoral și rețin anumite elemente.

Pe 17 aprilie, la jumătatea perioadei electorale, Biroul a prezentat un raport intermediar. Care nu sună bine deloc.

În baza activității derulate, observatorii au reținut următoarele elemente:

– informații limitate, disponibile public, cu privire la natura și impactul neregulilor detectate, precum și temeiul legal limitat al anulării; acest lucru a afectat încrederea publicului în unele instituții ale statului.
– Cadrul legal electoral rămîne în mare parte neschimbat de la ultimele alegeri prezidențiale, cu excepția amendamentelor introduse printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului cu mai puțin de patru luni înainte de ziua alegerilor. Această ordonanță, adoptată fără consultare publică, a introdus modificări privind publicitatea politică, componența organismelor electorale și orele de
votare în străinătate.
– utilizarea frecventă a ordonanțelor pentru modificarea legii electorale subminează securitatea juridică. Majoritatea recomandărilor Biroului anterioare rămîn neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței în administrarea alegerilor, stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor de susținere și asigurarea accesului observatorilor la toate etapele procesului electoral.
– Ședințele birourilor electorale nu sunt publice, iar componența birourilor electorale nu include reprezentanți ai candidaților independenți, în timp ce candidații care sunt nominalizați de un partid care nu este în parlament au reprezentare limitată.

– Reglementările recent adoptate au extins definiția publicității politice pentru a include diverse forme de conținut online și promovarea indirectă a competitorilor și au introdus cerințe suplimentare de etichetare, pe care unii reprezentanți ai candidaților le consideră excesiv de împovărătoare și ineficiente în a răspunde anumitor încălcări online, inclusiv în a răspunde
manipulării coordonate a rețelelor de socializare.
– Sesiunile BEC nu sunt publice, dar deciziile sunt postate online. Există îngrijorare cu privire la capacitatea limitată a BEC de a detecta influențe străine și o lipsă de transparență și proporționalitate în eliminarea conținutului.
– AEP nu are mandat să verifice veridicitatea cifrelor raportate dincolo de documentația justificativă furnizată, lucru care ar putea permite o activitate financiară dezvăluită incorect.

– Atît înainte, cît și la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, actori ai societății civile, jurnaliști și reprezentanți ai partidelor politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la integritatea campaniei. Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a validat rezultatele alegerilor, invocînd lipsa dovezilor unor nereguli majore care să afecteze rezultatul general. Cu toate acestea, pe 4 decembrie, au fost publicate rapoarte cu informații desecretizate care descriu manipularea coordonată a rețelelor de socializare, prin conturi automate, și încălcări financiare privind campania domnului Georgescu. Două zile mai tîrziu, acționînd din oficiu pe baza acestor rapoarte, CCR a anulat alegerile.
– Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă de la S.O.S. România. Acuzațiile au inclus finanțarea nedezvăluită a campaniei, implicarea ilegală a unor terți și interferența online din străinătate vizînd manipularea alegătorilor.

– Mulți dintre interlocutorii Biroului, deși au recunoscut necesitatea de a răspunde îngrijorărilor publice legate de integritatea alegerilor, au remarcat că decizia CCR nu are suficiente informații cu privire la natura și impactul neregulilor depistate, precum și cu privire la temeiul juridic al anulării, fapt care, în opinia lor, a afectat încrederea publicului în unele instituții ale statului.
Anularea a stîrnit o serie de reacții, inclusiv critici din spectrul politic. În ianuarie 2025, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a emis un aviz urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, subliniind necesitatea unei reglementări legale clare.

– Ordonanțele de urgență ale guvernului, un mecanism constituțional creat pentru situații excepționale, au fost utilizate frecvent pentru a modifica legislația, inclusiv cu privire la chestiuni electorale. Pe 16 ianuarie, guvernul a emis OUG Nr. 1/2025, introducînd modificări ale reglementărilor privind publicitatea politică, componența organismelor electorale și orele de votare în străinătate, aplicabile doar acestui proces electoral. Nu a existat o consultare a părților interesate publice sau relevante, anterior emiterii OUG.
– Cadrul legal electoral este completat și de hotărîrile CCR. Unii dintre interlocutorii Biroului inclusiv reprezentanți ai autorităților, au declarat că CCR a modificat efectiv Constituția și legislația de mai multe ori prin hotărîrile sale, inclusiv în materie electorală. Potrivit acestor interlocutori, deciziile recente ale CCR legate de cerințele de înregistrare a candidaților și anularea din oficiu a alegerilor au contribuit la o incertitudine juridică.

– Cadrul legal pentru alegerile prezidențiale a rămas neschimbat de la ultimele alegeri, cu excepția modificărilor introduse prin OUG nr. 1/2025. Majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare rămîn neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței în administrarea alegerilor, stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor susținătorilor și asigurarea accesului observatorilor la toate etapele procesului electoral. Cadrul legal e parțial învechit, observînd în special lipsa unor detalii suficiente pentru a răspunde provocărilor emergente, cum ar fi utilizarea tehnologiei digitale în procesele și campaniile electorale.
– Comisia de la Veneția și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de utilizare a OUG-urilor poate submina certitudinea juridică, calitatea legislației și principiile democratice.

– Există îngrijorare cu privire la lipsa de reprezentare în BEJ-uri și BESV-uri a candidaților la președinție care nu sunt susținuți de partide parlamentare.
– Birourile electorale de la toate nivelurile țin ședințe regulate; totuși, acestea sunt închise publicului, în ciuda recomandărilor făcute de Birou anterior. În plus, nu există instrucțiuni legale sau de reglementare cuprinzătoare legat de tipul de informații care ar trebui publicate cu privire la activitățile administrației electorale sau la modul în care acestea ar trebui făcute publice, ceea ce a condus la inconsecvențe în unele cazuri.
– Cetățenii care au minim 18 ani în ziua alegerilor sunt eligibili să voteze. Dreptul de vot poate fi revocat printr-o hotărîre judecătorească pe motiv de condamnare pentru anumite infracțiuni sau incapacitate legală, în contradicție cu recomandările anterioare ale Biroului.

– Unele BEJ-uri au informat Biroul că rata demisiilor în rîndul președinților și adjuncților selectați a crescut în comparație cu alegerile anterioare, explicată prin remunerarea scăzută și suprapunerea cu sărbătorilor de Paște.
– Contrar unei recomandări anterioare a Biroului, legislația nu reglementează în mod cuprinzător procedura de colectare și verificare a semnăturilor, acest lucru lasă loc unei aplicări inconsecvente de către BEC și unei utilizări abuzive de către candidați.
– În baza Hotărîrii CCR nr. 4/2019, care a stabilit că BEC nu are competența de a verifica autenticitatea semnăturilor depuse, BEC își limitează controlul la evaluarea conformității listelor de semnături cu cerințele formale, un aspect îngrijorător. Acest proces nu a fost deschis observatorilor naționali, iar reprezentanților candidaților li s-a permis să observe doar verificarea semnăturilor depuse în susținerea propriei candidaturi.

– Pînă în prezent, discursul de campanie s-a concentrat în mare măsură pe anticorupție, identitatea națională și religioasă, valorile identificate ca fiind tradiționale și critica la adresa clasei politice, în special în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale din 2024, oferind în același timp puține propuneri de politici concrete.

– Legislația include mecanisme de protecție limitate împotriva utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative. Aceasta interzice utilizarea resurselor tehnice, financiare sau umane ale instituțiilor publice pentru a sprijini partidele politice sau candidații, precum și serviciile gratuite sau donațiile din partea organismelor publice. Cei aflați în poziții publice pot face campanie numai în nume personal și fără a utiliza resurse oficiale sau în exercitarea funcțiilor oficiale.

– Înainte de începerea campaniei oficiale, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), acționînd pe baza sesizărilor, a răspuns unor presupuse încălcări legate de conținut audiovizual online, inclusiv de materiale postate de persoane fizice pe platformele de socializare. Unele ordine de eliminare au fost criticate de organizațiile pentru libertatea presei deoarece ar putea încălca libertatea de exprimare, exprimîndu-se îngrijorări că CNA și-ar fi depășit mandatul.

– Toate deciziile aferente sunt publicate online, dar ședințele BEC de luare a deciziilor nu sunt publice, un aspect îngrijorător pentru unii interlocutori.

– ActiveWatch a criticat public CNA pentru că și-a depășit mandatul prin încercarea de a reglementa tot conținutul video online, avertizînd că o astfel de abordare riscă să ducă la cenzură.
– Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a înființat un grup de lucru care reunește organizațiile societății civile, VLOP-urile și autoritățile de stat pentru a coordona punerea în aplicare a reglementărilor. Lipsa ședințelor deschise și unele eliminări de conținut, văzute ca disproporționate, au dus la percepția acestora ca cenzură.
– Cadrul legal legat de finanțarea campaniei a rămas neschimbat de la ultimele alegeri, lăsînd nerezolvate majoritatea recomandărilor Biroului anterioare, inclusiv cele legate de consolidarea responsabilității finanțării campaniei prin mecanisme îmbunătățite de raportare și supraveghere. (Bogdan Tiberiu Iacob)