Greu de crezut, dar real: jurnalista Andreea Pora, protagonista unui mare scandal de plagiat acum cîțiva ani, pare să nu fi învățat nimic din povestea respectivă, de pe urma căreia și-a pierdut și slujba la un organ de presă central, și ”lovește” din nou.

În toamna anului 2008, reamintim, Andreea Pora a pierdut colaborarea cu Hotnews după ce preluase pasaje întregi, într-un articol, dintr-un material apărut anterior în ”Cotidianul”. De rîsul curcilor, viteaza analistă copiase inclusiv o eroare comisă de jurnalistul ”Cotidianului”, ceea ce a constituit dovada supremă a plagiatului.

Iată că avem o recidivă.

În ziua de 4 aprilie a.c. Inpolitics publică articolul ”ISTORIA SE REPETĂ – DE CE JOACA PONTA IN COMEDIA ”ADIO, DRAGA POLITICA!””.

Pe 8 aprilie, în revista ”22”, Pora publică o analiză numită ”Cine rămâne în picioare, Ponta sau baronii?.

Că materialul conține aceleași idei principale ca analiza Inpolitics, că raționamentul pe fond este identic, mai treacă-meargă.

Dar că anumite paragrafe – consistente – ale textului ziaristei în cauză nu sunt decît o veritabilă sinteză a altor paragrafe din textul Inpolitics, cu minim de efort de cosmetizare, asta e mai greu de acceptat.

Prezentăm mai jos textul Inpolitics, urmat de cel al Andreei Pora, fără a mai face alte comentarii, lăsînd cititorii să judece.

Inpolitics:

”Al doilea eveniment în raport cu care trebuie judecată postarea premierului s-a petrecut acum 10 ani, în vara anului 2004, și a avut ca protagonist un alt premier-lider de partid-prezumtiv candidat prezidențial, l-am numit pe Năstase. 

La acea vreme, baronetul PSD fierbea, la fel ca și acum, din varii motive: premierul înființase PNA, o structură care începuse să facă de zor dosare propriilor colegi de partid, își promova intens oamenii fideli în tot felul de posturi grele, se înmulțeau zvonurile privind depășirea pragului de un miliard de dolari avere personală, iar guvernarea era aproape complet decuplată de teritoriu. Enerva cumplit și legendara strategie ”Centrul imaculat”, care viza sacrificarea mediatică a baronilor pentru ca liderii de la București să rămînă neatinși. În fine, președintele Iliescu era și el enervat de aroganța în creștere a premierului, de încercarea de a izola politic Cotrocenii etc. În plus, PSD cam pierduse și alegerile locale, neașteptat, în fața alianței DA. Buboiul s-a spart la începutul lunii iulie 2004, cînd, la Cotroceni, a avut o ședință extrem de tensionată cu participarea președintelui, premierului și a liderilor pesediști. Acolo, Iliescu a dat citire unui raport secret întocmit de o cîrtiță cotrocenistă în PSD, în care erau înșirate toate bubele partidului. Pe măsură ce citea, președintele se ambala mai rău, pînă cînd ar fi ajuns, spune legenda, la un atac dur la adresa chiar a soției premierului, căreia i s-ar fi permis o prea mare implicare în anumite bussinesuri. În acel moment, Năstase a cedat nervos. S-a ridicat și a spus doar atît: “Dle președinte, în această situație eu mă vă nevoit să îmi reconsider poziția. Vă voi anunța decizia mea în următoarele două zile”. A doua zi, a căzut bomba: presa anunța, pe surse, că Năstase își comunicase decizia de a demisiona din toate funcțiile și demnitățile și că nu mai vrea nici la Cotroceni. A fost momentul cînd suflarea pesedistă, cu Iliescu în frunte, a înțeles că e la mîna lui Năstase: o triplă criză ar fi dus la sfîrșitul categoric al PSD din perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale. Urmarea? Iliescu s-a înmuiat brusc. La fel și baronii. Năstase a pus o serie de condiții aspre pentru a reveni asupra demisiei, pe care președintele le-a acceptat. între acestea numărîndu-se dreptul de a reteza capetele pe care le credea de cuviință, de a reforma radical structura de conducere din partid și de a beneficia de susținerea deplină a lui Ion Iliescu. La finele unei perioade de cinci zile de foc pentru PSD, Adrian Năstase a conchis calm:”Nu-mi stă în fire să las proiecte neterminate!”, semn că a cîștigat bătălia cu Cotroceniul și cu propriul partid. El și-a permis chiar luxul de a recunoaște public că jucase cu demisia pe masă, lucru pe care Iliescu îl negase permanent. Pînă la alegeri, Năstase a condus partida autoritar, decapitînd Delegația Permanentă a PSD și înlocuind-o cu fidelii săi, colorînd listele electorale după bunul plac, (cu mici concesii cotroceniste) și făcînd, per ansamblu, cam ceea ce a crezut el de cuviință. E cît se poate de adevărat că victoria premierului nu a servit prea mult, atunci, PSD, care a pierdut și guvernarea și președinția, făcînd loc epocii Băsescu. Cum, foarte, probabil, le va pierde și anul acesta. Sigur e însă – și Ponta a învățat bine lecția Năstase, nu degeaba și-a ilustrat postarea cu poza mentorului său – că baronii nu își permit să-l execute pe liderul PSD cu adevărat, în acest moment”.

Andreea Pora:

”Al doilea mesaj-cheie al lui Ponta-du­rul este legat de modelul Năstase, a că­rui poză şi exemplu figurează în des­chiderea anunţului. În vara lui 2004, pe fondul nemulţumirii în creştere – se înfiinţase PNA, administraţia centrală era populată cu fidelii lui Năstase, zvo­nurile despre faimosul „comision“ de 30% care îi umplea conturile se în­mul­ţiseră, iar sacrificarea imaginii ba­ro­nimii în favoarea „centrului imaculat“ călca pe nervi -, premierul de atunci a ameninţat că va demisiona din toate funcţiile şi nu va mai candida. În frun­te cu baronii şi Iliescu – preşedintele îl criticase dur pe Năstase pentru „ca­pi­ta­lismul de cumetrie“ şi implicarea ne­vestei în afaceri dubioase -, toată lu­mea s-a muiat, realizând că partidul ră­mâne în aer. Urmarea: Năstase a de­capitat Delegaţia Permanentă, şi-a pus oamenii peste tot şi a condus cu mână de fier PDSR până în alegeri. Că nu i-a folosit, asta e altă discuţie. Lecţia men­torului Năstase, ca multe alte lecţii, inclusiv cea cu puşcăria, a fost băgată la cap de Ponta şi toată atitudinea din ultima perioadă arată asta”.

foto: ciutacu.ro