Tot ce se poate. La Banca Națională a României, într-un speech de ieri, președintele Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că acest lucru este posibil. Că analizează Codul Fiscal și se va pronunţa. Dar și-a exprimat rezerve în legătură cu soluții guvernamentale care nu sunt sustenabile. Care pot arunca în aer bugetele viitorilor ani. Și ne pot deconecta în raport cu angajamentele noastre față de statele Uniunii Europene. Codul Fiscal, deci, este sub semnul întrebării. Ce se întâmplă dacă Iohannis spune nu?
Din punct de vedere tehnic, Codul Fiscal, orice cod fiscal, trebuie publicat în Monitorul Oficial cu suficient timp înainte de a-și produce efectele, pentru că altfel legislația nu este predictibilă. Iar oamenii de afaceri nu-și pot face niciun fel de planuri. Dacă Iohannis spune nu și întoarce Codul Fiscal în Parlament, iar Parlamentul nu se va întruni decât după vacanță, va fi prea târziu pentru Codul Fiscal. Ceea ce înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, decât faptul că, în 2016, vom funcționa după Codul Fiscal prezent. Este bine sau este rău?
La această întrebare trebuie să răspundă specialiștii. Sub aspect politic, însă, mă pot pronunța și eu. Cred că refuzul președintelui de a promulga Codul Fiscal constituie un vot de blam dat, de către cea mai înaltă instituție a statului român, politicii guvernului Ponta. Pe de altă parte, Codul Fiscal a fost votat și de PNL. Asta înseamnă că președintele Klaus Iohannis, dacă nu promulgă legea, îi va da una peste scăfârlie și Marelui Partid Național Liberal. O asemenea decizie va pune pe jar PNL. În două posibile sensuri. Într-o primă ipostază, PNL se va vedea confruntat cu o decizie strategică a președintelui Klaus Iohannis de a juca politic, atunci când dorește, singur, fără niciun parteneriat cu partidul care l-a propulsat în funcția de șef al statului. Mergând cu traducerea gestului și mai departe, am putea spune că președintele Klaus Iohannis a decis să-și sublinieze statutul de persoană, nu neapărat anti-sistem, dar, totuși, din afara sistemului și, în orice caz, din afara sistemului politic. Consecința este că va lasa PNL în offside și în alte situații. Iar PNL, aşteptându-se la acest lucru, va trebui să decidă. Ce va fi acest partid în viitor? Un partid la remorca președintelui sau, la rândul său, PNL va juca, în multe situații, independent de poziția alesului de la Cotroceni? Grea opțiune pentru o formațiune politică care încă nu se știe prea bine ce este. O alianță între două partide sau un nou partid cu adevărat fuzionat, în care oamenii sunt promovați în funcție doar de calitățile fiecăruia și nu de provenință lor? Pe de altă parte, dacă domnul Iohannis înțelege să se distanţeze în acest fel de PNL, acţionând energic și împotriva unei decizii extrem de importante a Guvernului Ponta, putem trage concluzia că resetarea Executivului României, cel puțin în viziunea Cotroceniului, este fundamental diferită și de ceea ce doresc liberali, și de ceea ce doresc social democrații.
Cred că va fi, dacă aceste semnale se confirmă, o vară fierbinte. Tumultoasă. Și nici de cum o vacanță politică așa cum cred mulți. Și așa cum și-au planificat-o actorii politici. (Sorin Rosca Stanescu)