CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9427 RON DOWN | 1 USD = 5.1135 RON DOWN | 1 GBP = 5.4791 RON DOWN

SUA/Franta/Kovesi contra Germania/Rusia/Geoana. Ostile stau fata in fata!

4 comentarii / 4618 vizualizări / 6 iulie 2022

Se prefigurează bătălii teribile pentru Cotroceni, fără precedent, poate. România a sărit de la victoriile fără drept de apel în alegeri ale popularului Ion Iliescu – cu ”accidentul” Emil Constantinescu din 1996 – direct la președinți instalați din exteriorul țării, pe cîte 10 ani. Prin tot felul de aranjamente de culise, implicînd serviciile interne și externe, diversiuni de calibru, presa, utilizarea la maxim a internetului șamd. A fost ușor cu Băsescu și Iohannis, pentru că toate taberele euro-atlantiste trăgeau în aceeași direcție. Lucru care acum nu se mai întîmplă. Ecuația politică se conturează a fi SUA/Franța/Kovesi contra Germania/Rusia/Geoană. Poate că taberele se vor înțelege pe un candidat unic, într-un final, poate nu. În acest ultim caz, fie vom avea prima bătălie reală pentru Cotroceni a unor forțe majore, fie una dintre tabere va abandona înainte de cursă, anticipînd înfrîngerea. Care va fi aceea?

În aprilie 2015 am fost primul jurnalist român care, analizînd comportamentul șefei DNA, a scris că aceasta dă semne că își formează un profil de președinte. Cu mici excepții (Evenimentul zilei) s-a zîmbit condescendent, pe sub mustăți, în restul presei. Azi, nu doar că teza e unanim acceptată, dar voci grele, precum Ion Cristoiu, o dau ca sigură la Cotroceni.

Sunt vizibile semnele că se pregătește intens susținerea ei în 2024. Am scris deja că ruperea USR a fost cauzată, indirect, de Kovesi. Am opinat că gruparea Coldea-Barna-Ghinea ar putea să fi luat decizia de a susține alt candidat, stîrnind revolta macronistului Dacian Cioloș, care și-a făcut rapid alt partid pro-Kovesi. La fel de posibil e, însă, ca nu susținerea lui Kovesi să fi fost mărul discordiei, ci persoana cu care aceasta să meargă în tandem ca premier, pentru că prezidențialele vor fi odată cu parlamentarele. În oricare dintre variante, însă, tot Kovesi a fost chibritul care a aprins explozia.

Laura Kovesi, ca și Florian Coldea, sunt oameni total devotați – era să scriu decorați – binomului SUA-Franța. Macron însuși e instalat la Elysee de Washington, la fel ca precedenții doi președinți.
Macron a dus-o cu forța pe Kovesi la EPPO, sacrificîndu-și propriul candidat, semn că are planuri mari cu ea.
Din aceste motive, Kovesi nu poate fi decît un candidat redutabil pentru prezidențiale.

Mica problemă e alta: pentru prima oară după 2004, o falie mare apare în lumea occidentală, din cauza Rusiei.

SUA trage din greu pentru război, UE nu prea.
Iar țara cel mai interesată de pace e Germania, a cărei economie are o expunere imensă pe spațiul rusesc. Nemaivorbind de energie. Cît despre Macron, numai în pielea lui să nu fii. Nevoit să baleteze între politica SUA și viziunile diferite ale europenilor, cu francezii în frunte, liderul de la Paris are o misiune grea.

Relațiile Germania-Rusia sunt atît de puternice, încît foștii cancelari Merkel și Schroder sunt puși la zid după invazia din Ucraina.
Doar că Germania nu își va sacrifica interesele proprii de dragul nimănui, nici măcar al americanilor. Iar binomul cu Rusia rezistă, mai la vedere, mai în subterane.

Acest binom va încerca să impună la București un alt lider decît omul SUA/Franța.
Foarte probabil Mircea Geoană.
De ce Geoană?
E simplu: în opinia noastră, ceea ce l-a adus – șocant la acea vreme! – în poziția de nr.2 în NATO e motivul care l-ar putea duce și la Cotroceni.

Deschiderea către Rusia.

La numirea lui Jens Stoltenberg în fruntea NATO, presa europeană a explicat pe larg că acesta avea avantajul unei deschideri largi către Rusia și chiar al unei prietenii personale cu Putin, din perioada cînd fusese premier al Norvegiei.
După criza uriașă provocată de ocuparea Crimeei, NATO avea nevoie de un leadership care să calmeze relațiile tensionate cu Rusia, în numele revenirii la bunele conexiuni economice.
Nu din alt motiv a fost adus și Mircea Geoană.

Politicianul român e cunoscut pentru deschiderea către Rusia, nu în sensul că ar fi rusofil sau om al Moscovei, cum s-a speculat adesea, în special în anul electoral 2009.
Ci pur și simplu, Geoană a activat ca ministru de Externe într-o perioadă cînd România a făcut, pe bună dreptate, eforturi maxime de normalizare a relațiilor cu Rusia.

La cîteva zile după numirea în post, în ianuarie 2001, Mircea Geoană și-a prezentat priorităţile politicii externe a României şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Și a anunțat că Rusia, Moldova, Bulgaria, Ungaria și Ucraina sînt ţările cu care se doreşte îmbunătăţirea relaţiilor şi cărora li se va acorda o atenţie deosebită.
O lună mai tîrziu, Geoană se vedea cu Igor Ivanov, omologul rus și reafirma interesul României de a relansa relaţiile cu Rusia în toate domeniile – politic, economic şi cultural etc.
În noiembrie 2002, Geoană declara:
„Credem că o apropiere între Rusia şi Occident şi între Rusia şi NATO, precum şi integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică reprezintă tot atîtea premise favorabile pentru normalizarea rapidă şi completă a relaţiilor cu Moscova”.
La acea vreme, NATO în ansamblu încerca o reapropiere de Rusia, după momentul 11 septembrie 2001.

La scurt timp după o întrevedere cu Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, George W. Bush declara, ne amintim, în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti: „Timp de secole, poziţia geografică a României a reprezentat o sursă de pericole. De acum înainte veţi putea ajuta Alianţa prin extinderea cooperării cu Rusia, peste Marea Neagră”.

În mai 2003, moment istoric: Geoană semna cu Ivanov Tratatul politic cu Rusia.
„Împreună am reuşit să ducem relaţiile româno-ruse într-o etapă mai modernă, lipsită de prejudecăţile de odinioară”, spunea el după ceremonie.
În vara anului următor, Geoană îndemna membrii Alianţei pentru Dezvoltarea Economică a României, să îşi îndrepte atenţia în relaţiile comerciale şi spre Rusia, Ucraina şi Orientul Mijlociu.
”Prin semnarea tratatului politic bilateral, românii şi ruşii se vor uita cu mai multă încredere unii la alţii” afirma el.

Geoană și-a păstrat deschiderea către Rusia și după intrarea în opoziție, după 2005. În toamna acelui an, el sancționa dur declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, conform cărora Rusia tratatează Marea Neagră ca pe un lac rusesc, spunînd că ele reprezintă un afront adus Rusiei.
În 2008, ca președinte al Senatului, era invitat la Moscova de omologul său din Consiliul Federaţiei Ruse, pentru a discuta cu preşedinţii celor două Camere ale Federaţiei Ruse pe tema extinderii relaţiilor economice şi politice bilaterale. Erau vremuri complicate pentru acest gen de întrevederi.

În vara lui 2009, an electoral, Geoană comenta vizita istorică a preşedintelui SUA, Barack Obama, în Rusia spunînd că ea reprezintă „o resetare butonului relaţiei între o superputere şi o mare putere”, care obligă România să îşi „recalibreze” politica externă.
„Din punctul meu de vedere, este clar că asistăm nu doar la o resetare butonului relaţiei între o superputere şi o mare putere, ambele slăbite de criza financiară şi economică, dar suntem într-un amplu proces de redefinire a echilibrului geopolitic. Aceste lucruri afectează interesele româneşti. Acest început de dialog obligă autorităţile române să reseteze modul în care şi noi ne raportăm la acest eveniment”, declara el la dezbaterea „Locul României in ecuaţia SUA- Rusia”.

Mai mult, liderul PSD spunea că politica externă românească şi politica administraţiei de la Bucureşti au rămas într-o zonă de tip administraţia Bush, lucru care trebuie să se schimbe printr-o îmbunătățire a relației cu Rusia, după modelul livrat de Obama.
Tot în acel an, relațiile lui Geoană cu rușii au fost subiect major de atac în alegerile prezidențiale, amintindu-ne de celebrele vizite secrete în Rusia.

La scrut timp după alegeri, în ianuarie 2010, o analiză a Economist Intelligence Unit (EIU) puncta criticile dure ale purtătorului de cuvânt al MAE rus, Andrei Nesterenko, care îl acuza pe preşedintele Traian Băsescu de folosirea Rusiei în remarci făcute în campania electorală, inclusiv prin atacurile îndreptate împotriva contracandidatului Geoană, referitor la o vizită privată efectuată de cel din urmă la Moscova. Nesterenko îl mai acuza pe Traian Băsescu de a fi jucat „cartea Rusiei” împotriva rivalilor politici, dar şi de a fi insinuat că Rusia s-ar fi amestecat în probleme interne ale României. ”Este neclar dacă interesele României sunt cel mai bine servite printr-o relaţie ostilă cu Rusia” mai scria EIU.

Așa cum spuneam, ”rusofilul” – ghilimele sunt obligatorii – Geoană a fost adus la conducerea NATO nu în pofida, ci tocmai grație deschiderii către Moscova.
Or, după ce războiul din Ucraina se va fi încheiat – și nu încap dubii cum! – Europa va avea nevoie, din nou, de o renetezire a relațiilor cu Moscova.
Și va avea nevoie de lideri politici în anumite țări din est, precum România, Bulgaria, Ucraina însăși, care să aibă capacitatea de dialog cu Putin & comp.

E de luat serios în calcul că Germania și Rusia vor lucra în tandem pentru susținerea unui asemenea președinte la București.
Vor putea ele să dea peste cap interesele binomului SUA/Franța de a plasa un alt tip de lider la București, vasal necondiționat și complet lipsit de experiență diplomatică într-o perioadă cînd vom asista la cea mai mare resetare de relații între UE și Rusia?
Pînă vom primi răspunsul, să notăm o știre interesantă livrată azi de G4Media, despre pregătirile majore pe care Mircea Geoană le face pentru candidatura prezidențială: ”mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană vor lansa un think-tank de politici publice, ce va avea un parteneriat cu fundația germană de stânga Friedrich Ebert Stiftung (FES)”.

De reținut.

Cît despre așa zisul dezacord manifestat, conform presei, de liderul PSD, Marcel Ciolacu, față de o candidatura a lui Geoană din partea social-democraților, să-l cităm pe marele gazetar Ioan Chirilă: ”La război nu întrebi soldații!”. (Bogdan Tiberiu IACOB)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. Cum a fost şi in 2009, dar Băsescu a fost „ajutat” nedemocratic să rămână preşedinte. Ar fi bine să exista, insă, şi un candidat al României şi al românilor, neagreat, girat şi propulsat de coloniştii noştri, dar l-ar manca de viu toate slugile străinătăţii, aşa cum a fost şi în anul 2000.

  2. Fără complicitatea presei, a “formatorilor” de opinie, aceste personaje, care joaca așa cum le dictează stăpânii lumii, nu ar fi ajuns in poziții de conducere atât de înalte! Manipularea mulțimii se face prin intermediul presei și a celorlalte mijloace de informare in masa! “ Câinii de paza” s-au transformat in “ câini de companie”ai celor care sunt lacomi de putere! Judecată divina va face dreptate!

  3. Liderii politici din Romania, Bulgaria si Ucraina sunt lideri minori, care n-au capacitate de negociere cu Rusia. BTI ne serveste eterna autoiluzie romantica a romanilor despre propria lor importanta. Cu prilejul vizitei memorabile a lui Macron la Moscova, Putin a stat „la discutie” cu acesta avand interpusa o enorma masa de receptie, de vreo 10 metri lungime, de la capetele careia nu te-ai fi putut intelege decat strigand. Din aceasta iscusita regie, toata lumea a priceput ca Putin nu sta de vorba decat cu lideri semnificativi. Ce calitate ar avea asadar Geoana sa negocieze politica NATO cu Putin ? Ucraina, cu atat mai putin, fiindca fortele interne, indoctrinate fascist si manate la lupta de SUA, continua sa se opuna pacii.”…On 5 March 2022, the SBU ( sericiile secrete ukrainiene) assassinated Denis Kireev in the street. He was a diplomat and a member of the Ukrainian delegation that met their Russian counterparts in Gomel, Belarus. He was for peace, but according to Ukraine he was a traitor. Far from the normal actions of civilized countries in Europe, the SBU murdered him…”
    Acestea fiind sansele de succes ale taberei pro-pace, nu ne indoim ca la conducerea Romaniei va fi adusa Codruta Kovesi, care are si capacitatea mintala si organizatorica de a linisti populatia prin masuri de politie politica. Aducerea Codrutei Kovesi ar fi singura varianta care se asorteaza cu preconizata mutare a 300000 militari NATO in Romania.

    • Nimic nu rămâne din comentariile psihopaţilor.
      Se vor disipa ca băşinile. Băşini de creieri stricaţi.

Scrie un răspuns la Treanca fleanca de idioţi nevorbiţi Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată.

STRTIME=1662721998